De ce creșterea economică doar din consum este periculoasă

Creșterea economică de 5,7% pe primul trimestru se bazează pe consum și aproape deloc pe aportul producției. Prețurile au fost mai mici, veniturile mai mari, taxele, precum TVA, s-au redus și din acest motiv banii au mers în special în achiziția de bunuri și servicii, de multe ori luate din import. Ele au venit în paralel cu o reducere drastică a investițiilor publice și private (cele care aduc bunăstare) iar pe termen mediu și lung modelul acesta de creștere va accentua și mai mult deficitul balanței de plăți, care s-a dublat în ultimul an, și în final va duce la o creștere a inflației (care deja a început să se miște) ce va avea ca efect deteriorarea puterii de cumpărare a gospodăriilor.

România repetă acum situația dinaintea declanșării crizei economice din 2008-2009, atunci când „economia duduia”, consumul îngrijora peste măsură Banca Națională a României și, din lipsa unui surplus de tehnologie intern, românii finanțau cu banii câștigați în plus economiile altor state. Stimulii economici de acum (creșteri de venituri, diminuări de taxe etc.) impulsionează din nou hemoragia banilor ieșiți din țară iar această stare de fapt se reflectă în creșterea cu 120% a deficitului de cont curent în primul trimestru din 2017 față de perioada similară din 2016, ajungând la 690 milioane de euro. Deficitul de cont curent este o măsura a comerțului unei țări unde valoarea bunurilor și a serviciilor importate excede valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta include de asemenea venitul net precum dobânzi și dividende precum și transferurile cum ar fi ajutoarele străine desi aceste componente tind sa contribuie cu un procent mai mic decat importurile si exporturile. Contul curent este calculul tranzacțiilor externe ale unei țări și împreună cu contul de capital este o componentă a balanței de plăți a respectivei țări. Dublarea deficitului de cont curent a fost secondată în primul trimestru de o creștere de șapte ori a deficitului comercial (bunuri și servicii), până la 350 milioane de euro. „O asemenea creştere bazată pe consum ar trebui să înceapă să aibă, mai devreme sau mai târziu, efecte nefaste asupra inflaţiei şi/sau contului curent”, subliniază economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, într-un raport al grupului financiar.

Senatorul liberal Florin Cîțu, la bază analist economic, susține că saltul economic real este dat de diferenţa dintre creşterea economică nominală şi rată inflaţiei pentru toate preţurile din economie (deflator). „În primul rând se calculează PIB-ul nominal. PIB nominal reprezintă toate bunurile şi serviciile produse într-o economie a căror valoare o exprimăm în preţurile curente. Astfel, pentru a afla cu cât a crescut economia în termeni reali scoatem rata inflaţiei din PIB nominal şi ne rămâne PIB real faţă de perioada pe care o examinăm (trimestru, semestru, an). Şi aici apare problema, rata inflaţiei pentru toate preţurile din economie nu este măsurabilă. Este ESTIMATĂ de INS (Institutul Național de Statistică, n.r.) că diferenţă dintre rata de creştere a PIB nominal şi rata de creştere a PIB real. Ştiu, este ciudat. Şi pentru că nu este măsurat, deflatorul poate să fie supraestimat sau subestimat.

Şi aici ajungem la subiectul zilei. Creşterea economică reală din ultimii ani nu a însemnat neapărat mai multă producţie ci preţuri mai mici. PIB nominal nu a avut o dinamică în creştere, au scăzut doar preţurile nu a crescut producţia. Referitor la primul trimestru din 2017, o „subestimare” a deflatorului ar face că PIB real să explodeze. Iar subestimarea, o dinamică a preţurilor din economie mai mică în trimestrul I din 2017 când îţi cresc preţurile producţiei industriale şi pentru consum, pare cel puţin bizară”, a declarat Cîțu.

Execuția bugetară din primul trimestru, publicată de Ministerul Finanțelor, arată că în perioada ianuarie-martie 2017 cheltuielile pentru investiţii – care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe – au fost de 1,7 miliarde lei, echivalent cu 0,2% din PIB, comparativ 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB, în primul trimestru din 2016. Mai mult, Banca Națională a României a anunțat că în primul trimestru din 2017, investiţiile străine directe în România au însumat 1,375 miliarde euro, adică mai mici cu 22% față de cele de anul trecut. „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.075 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1.258 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 183 milioane euro”, a precizat banca centrală. Investițiile străine directe au efecte benefice pentru economia românească pentru că sunt realizate pe termen lung și aduc plus valoare și contribuie la creșterea PIB-ului. Veștile bune pentru economie apar în dreptul producției industriale, acolo unde în primele trei luni ale anului s-a raportat o creștere de 7,3%, efect al repunerii în joc a unor planuri de investiții după eliminarea taxei pe construcții, a accizei la carburanților și a reducerii cotei generale a TVA la 19% de la 1 ianuarie. De asemenea, segmentul rezidențial a consemnat un plus de 56% însă construcțiile au scăzut cu 1,5%.

PSD: Proiecțiile FMI și BERD, nerealiste

România are doar 744 kilometri de autostradă dar are cea mai mare creștere economică din UE, 5,7%, suprinzând majoritatea analiștilor și dând peste cap estimările mai multor organisme financiare din lume. Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit recent prognoza de creştere economică a României din acest an, conform raportului publicat de instituţia de la Washington. Astfel, dacă în toamnă FMI estima o creştere de 3,8% în 2017, noile cifre arată un avans de 4,2%. România ar urma să aibă o creştere economică de 4,3% în anul 2017, sub previziunea de 5,2% pe care Guvernul a fundamentat bugetul pe anul 2017, iar deficitul bugetar ar urmă să sară de limita de 3%, conform Prognozei de primăvară prezentate de Comisia Europeană. Executivul comunitar atrage atenţia asupra efectelor legii unitare de salarizare în sectorul public, care prezintă un risc semnificativ asupra economiei României. Astfel, Bruxelles-ul îşi înrăutăţeşte uşor prognoza de creştere pentru România, de la 4,4% în februarie la 4,3% acum. Economia României ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 4%, a estimat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, față de o expansiune de 3,7% previzionată în noiembrie de BERD. Este cel mai ridicat nivel de creștere din rândul statelor europene în care activează BERD. În 2018, creșterea PIB-ului României va încetini la 3,5%, prognozează instituția financiară internațională. „După un avans de 3,9% în 2015, economia României a crescut cu 4,8% în 2016, sprijinită de cererea internă solidă. Principalul motor de creștere a economiei în această perioadă a fost consumul privat, pe fondul unui venit disponibil mai ridicat (sprijinit de reducerea TVA și de majorarea salariilor), îmbunătățirii pieței forței de muncă și al inflației scăzute. Consumul va continua să stimuleze creșterea în 2017 și în 2018, sprijinit de o nouă creștere a salariului minim și a salariilor din sectorul public, care fac parte din promisiunile electorale ale formațiunii politice aflată la guvernare — PSD”, apreciază BERD.

După anunțul făcut marți dimineața de către INS, reacțiile reprezentanților PSD și ai Guvernului nu au încetat să apară. „Proiecțiile Comisiei Europene, ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare se dovedesc nerealiste, creșterea economică anunțată de Institutul Național de Statistică fiind mai optimistă decât a estimat-o Guvernul”, a declarat marți, la TVR 1, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. „Am văzut proiecții, nu numai cele ale Comisiei Europene, dar și ale FMI și BERD, care se dovedesc nerealiste. Chiar azi a venit Institutul Național de Statistică să spună că așa cum arată la ora actuală creșterea economică este chiar mai optimistă decât a prognozat-o Guvernul. Este de 5,7% față de nivelul anului trecut și cea mai mare din Uniunea Europeană. Pentru primul trimestru. Dar noi am luat toate aceste lucruri în calcul și iată că ceea ce se dovedește este mult mai optimist decât calculele noastre”, a mai spus Vasilescu, întrebată despre atenționarea Comisiei Europene conform căreia Legea salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa obiectivelor fiscale.

Alte îngrijorări

Colăctările la buget sunt mai mici în primele patru luni ale acesti an față de perioada similară a lui 2016. Acestea, alături de scăderea investițiilor străine directe, sunt două mari îngrijorări ale Guvernului PSD în contextul în care programul de guvernare prevede creșteri substanțiale de cheltuieli care riscă să pună în pericol deficitul de cont curent maxim de 3% acceptat de UE. Conform datelor de la Finanțe, ANAF a colectat din ianuarie până în aprilie 2017 68,45 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 1,81 miliarde lei față de încasările din perioada similară a anului 2016 (66,64 miliarde lei), respectiv o creștere de 2,7% a volumului veniturilor bugetare colectate. Raportate la PIB, aceste venituri sunt cu 0,36% din PIB mai puțin decât perioada similară a anului trecut (PIB 2016 = 761,4 miliarde de lei, PIB estimat 2017 = 815,2 miliarde de lei). Totodată, Finanțele nu au rambursat firmelor TVA de 1 miliard de lei, fapt ce îngreunează funcționării motorului economiei, societățile comerciale. Absorbția zero fondurilor europene este iar un fenomen care îngrijorează la culme Guvernul PSD, iar acest aspect a fost consemnat de comisarul european Corina Crețu.

Programul guvernamental bazat pe creșteri de salarii, pensii și ajutoare sociale consumă în acest an 11 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,3% din PIB. Informația apare în Programul de Convergență, document aprobat de Cabinetul Grindeanu, în ultima ședință. Cheltuielile cresc cu 4,9 miliarde de lei iar veniturile scad cu 6,1 miliarde de lei. Până în prezent, singurele surse de venituri suplimentare se referă la taxarea în plus a salariilor de peste 3.000 de euro lunar și repartizarea unei cote minime de 90% din profitul companiilor de stat către acționari, față de 50% cât a fost până în urmă cu câteva luni. La 1 februarie au crescut salariile din administrația locală cu 20%, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de 843 milioane de lei. Artiștii au primit de la aceeași dată 50% spor la salariu, adică 48 milioane de lei. De la 1 martie a crescut pensia minimă la 520 de lei, adică 1.200 milioane de lei în plus la capitolul cheltuieli. Transportul feroviar gratuit pentru studenți costă 75 milioane de lei iar creșterea burselor studențești 285 milioane de lei în plus. De la 1 iulie crește punctul de pensie la 1.000 de lei, iar statul va suplimenta cheltuielile cu 2,5 miliarde de lei pentru 2017.

Codul Fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie, a prevăzut scăderea cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Asta înseamnă un minus de 2,2 miliarde de lei la veniturile statului. Eliminarea taxei pe construcții, tot din prima zi a anului, lasă un gol de 1 miliarde de lei, iar eliminarea accizei de 7 eurocenți la carburanți și creșterea accizei de la 430,71 lei/1000 de țigarete în 2016 la 435,58 lei/1000 țigarete în 2017 diminuează veniturile cu 2,86 miliarde de lei. În afară de aceste măsuri moștenite, PSD a venit cu alte câteva, care au impact asupra bugetului. Astfel, scutirea pensiilor sub 2.000 lei de la impozitul pe venit generează un minus de 1,2 miliarde de lei la buget, iar neimpozitarea CASS de 900 milioane de lei. Totodată, modificarea cotei de impozitare a microîntreprinderilor la 1% pentru cei care au unul sau mai mulți salariați lasă un gol în veniturile din acest an de 400 de milioane de lei. La capitolul veniturilor suplimentare este trecută eliminarea plafonului maxim de 5 câștiguri salariale medii brute pentru plata CAS, 1,1 miliarde de lei, și repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru companii naționale și societăți cu capital integral sau majoritar de stat, 800 milioane de lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.