' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Deși zona este intens circulată de bucureșteni, mai ales pentru sport și relaxare, lacul a devenit în ultima vreme și un adăpost pentru tot mai multe specii sălbatice. Apariția inedită a fost semnalată printr-o postare pe un grup de Facebook.
Distribuită pe Facebook
Membrii grupului „Lacul Morii București” au putut vedea imagini recente cu un pui de bizam, care se deplasează cu ușurință prin apă. Animalul a fost surprins chiar în zona intens tranzitate a lacului, acolo unde locuitorii sectorului vin de obicei la plimbare sau să facă sport.
Venită de pe alt continent
Bizamul, cunoscut științific drept Ondatra zibethicus și numit popular șobolanul de apă, este un rozător semiacvatic. Nu este originar din Europa, specia provine din zonele mlăștinoase și din lacurile puțin adânci ale Americii de Nord.
În România
Cum a ajuns pe teritoriul țării noastre? În 1938, mai multe exemplare ar fi scăpat de lângă Praga și au urmat cursul Dunării până în Crișana și Banat, iar prin 1951, specia ar fi intra direct în Delta Dunării, după ce a evadat din crescătorii situate pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, scrie b365.ro.
De atunci, bizamul sa extins treptat pe aproape toate cursurile de apă și bălțile din țară, iar cea mai mare densitate a populației se regăsește în zonele de câmpie și în Delta Dunării.
Cum arată bizamul
Potrivit site-ului special LaVânătoare.ro, bizamul este un rozător de dimensiuni medii, cu o lungime a corpului cuprins între 25 și 40 de centimetri. La maturitate, greutatea unui exemplar variază de la 0,6 până la 2 kilograme.
Micul mamifer preferă habitatele de apă dulce sau salmastră, vegetația de stuf, bogată, papura sau rogozul. Aici sapă galerii complexe cu intrări subacvatice sau construiește vizuini plutitoare. Deși este activ mai ales noaptea, bizamul poate fi observat uneori și în timpul zilei.
Bizamul se hrănește cu tulpini și rădăcini de plante acvatice, având un regim alimentar preponderent vegetarian. Ocazional, el mânâncă și moluște, crustacee sau amfibieni.
