Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni. Investițiile au crescut cu aproape 24%

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de 28,36 miliarde de lei, respectiv 37%. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 3,99% la 2,34%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Reducerea deficitului a venit pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor decât a cheltuielilor. Încasările statului au avansat cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9%. În același timp, investițiile publice au continuat să urce și au ajuns la 76,51 miliarde de lei. Suma este cu aproape 24% peste cea înregistrată în primele șapte luni din 2025.

Veniturile au trecut de 412 miliarde de lei. Încasările din TVA au crescut cu 26,5%

Veniturile totale ale bugetului au însumat 412,31 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2026, cu 11,2% peste nivelul de anul trecut. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Una dintre cele mai mari creșteri a fost înregistrată la TVA. Încasările nete au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară din 2025. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, inclusiv pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025. În același timp, statul a rambursat companiilor TVA în valoare de 20,48 miliarde de lei. Suma este cu 4,6% mai mare decât anul trecut.

Veniturile din accize au ajuns la 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. În cazul produselor energetice, avansul a fost de 10,9%.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au însumat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul din 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,6%, până la 38,34 miliarde de lei. Veniturile din impozitul pe dividende au avansat cu 19,5%, iar cele aferente Declarației unice cu 19,7%.

Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât anul trecut. Impozitul pe profit a adus 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă” , a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.

Cheltuielile de personal au scăzut, dar dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 460,39 miliarde de lei, în creștere cu 2,9% față de primele șapte luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 23,3% la 22,4%.

Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,1%, până la 95,67 miliarde de lei. Scăderea nominală este de 4,06 miliarde de lei.

Ponderea salariilor din sectorul public în totalul cheltuielilor statului a coborât de la 22,3% la 20,8%. Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare a cheltuielilor salariale.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 11,2%, la 59,6 miliarde de lei. Creșterea a fost influențată în principal de plățile din sistemul de sănătate.

O presiune importantă asupra bugetului continuă să vină din plata dobânzilor. Aceste cheltuieli au crescut cu 26,5% și au ajuns la 40,12 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au însumat 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%. Din această sumă, aproape 150 de milioane de lei au fost destinate compensării facturilor la energie și gaze pentru populație.

Subvențiile au ajuns la 7,51 miliarde de lei. Banii au mers în principal către transportul de călători, agricultură și schemele de sprijin din energie.

Investițiile au ajuns la 76,5 miliarde de lei. Peste 70% sunt legate de fonduri europene și PNRR

Cheltuielile pentru investiții au însumat 76,51 miliarde de lei după primele șapte luni. Sunt cu 14,83 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 24%, în timp ce deficitul bugetar s-a redus cu 37%.

Peste 71% din investiții sunt reprezentate de proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, prin granturi și împrumuturi. Plățile aferente acestor proiecte au crescut cu 20,4 miliarde de lei, respectiv cu peste 60%.

În total, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 45,88 miliarde de lei. Aici sunt incluse programele europene, Fondul pentru modernizare, subvențiile agricole și componenta nerambursabilă a PNRR.

Ministerul Finanțelor avertizează însă că diferențele față de anul trecut ar urma să se reducă în lunile următoare. Din august începe să se vadă în comparația anuală efectul măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere şi coerență fiscală este o țară mai puternică.
Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă analizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI

Averile miliardarilor au ajuns la 17% din PIB-ul mondial. Expert: „Lupta dintre democrație și oligarhie va defini secolul XXI”