' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Demența afectează un număr tot mai mare de persoane, însă primele semne ale bolii sunt adesea trecute cu vederea sau puse pe seama îmbătrânirii normale. Potrivit medicului neurolog Clara Marion Resit, debutul afecțiunii poate fi marcat de manifestări aparent banale, precum uitarea unor conversații recente, repetarea acelorași întrebări sau dificultăți în organizarea activităților de zi cu zi. Din păcate, mulți pacienți ajung la medic abia atunci când boala este deja într-un stadiu avansat, iar opțiunile terapeutice sunt mai limitate, scrie News.ro.
Specialista atrage atenția că demența nu reprezintă o consecință firească a îmbătrânirii, ci o afecțiune neurologică progresivă care afectează memoria, gândirea, capacitatea de orientare și autonomia persoanei. În cazul bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, degradarea funcțiilor cognitive are loc treptat și poate conduce, în timp, la pierderea independenței.
Primele simptome pot părea nesemnificative
Primele simptome pot părea nesemnificative: obiecte rătăcite frecvent, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite, probleme în gestionarea finanțelor sau confuzie în situații obișnuite. Tocmai caracterul discret al acestor manifestări face ca diagnosticul să fie întârziat. În multe cazuri, familia observă schimbările înaintea pacientului, însă le atribuie stresului, oboselii sau vârstei înaintate.
Datele medicale arată că prevalența demenței crește semnificativ odată cu vârsta. Aproximativ 10-12% dintre persoanele de peste 65 de ani sunt afectate de diferite forme ale bolii, iar procentul poate depăși 25% în rândul celor care au trecut de 80 de ani. În același timp, specialiștii subliniază că există și cazuri cu debut mai timpuriu, ceea ce face esențială recunoașterea simptomelor încă din fazele incipiente.
Neurologii insistă asupra importanței diagnosticării precoce. Deși demența nu poate fi vindecată în prezent, identificarea timpurie a bolii permite inițierea tratamentelor care pot încetini evoluția simptomelor și pot îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Totodată, controlul factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul, sedentarismul și izolarea socială poate contribui la reducerea riscului de declin cognitiv.
Medicii recomandă ca orice schimbare persistentă de memorie sau comportament să fie evaluată de un specialist. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât șansele de a menține autonomia și funcțiile cognitive pentru o perioadă mai lungă sunt mai mari. În contextul îmbătrânirii populației, demența devine una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale următorilor ani.
