Numărul din ce în ce mai mare de debranșări scade eficiența sistemului centralizat de termoficare, la nivel national, care nu mai beneficiază de investiții și are un viitor incert. Este concluzia unui studiu lansat de ANRE care arată cum, pur și simplu, într-o bună parte din țară, nu mai există deloc societăți care să asigure termoficarea.
Potrivit raportului ANRE, în 2019, s-au debranșat de la rețeaua de termoficare 28.507 locuințe, la nivel national. Suma poate părea mica în raport cu locuințele încă branșate (1,14 milioane dintre care jumătate doar în București) iar singura veste bună este că s-au rebranșat 1.166, dar realitatea este că acest proces, început cu mulți ani în urmă, încă se manifestă.
La sfârșitul anului 2019 mai erau activi 46 de operatori ai sistemelor de alimentare centralizată de energie termică din 51 de localități. Patru operatori, cei din Pașcani, Alexandria, Petroșani și Întorsura Buzăului, au dispărut.
Există zone în care operatorii mai există, dar procentul din populație care mai folosește termoficarea a devenit infim. Exemplul cel mai bun este poate cel al Galațiului, oraș mare, unde pe fondul sprijinului local pentru achiziționarea de centrale termice, mai este branșată doar 5,9% din populație. Procente mici sunt și în alte orașe semnificative. Bacăul are 25%, Buzăul 27%, Tulcea 28%, Giurgiu 20%.
Pierderile substanțiale din rețelele de transport și distribuție atrag după sine prețuri de furnizare mari.
30% pierdere!
Potrivit raportului ANRE, în 2019, la nivelul tuturor operatorilor s-au produs sau cumpărat 14,08 milioane MWh, dar s-au vândut consumatorilor 9,88 milioane MWh, adică 70%. Cei 30% diferență înseamnă pierdere pe rețele, la nivel național.
Volumul redus de investiții și reparații în infrastructura SACET conduce la lipsa continuității în furnizarea energiei termice și la nerespectarea parametrilor de calitate a agentului termic furnizat. De exemplu, pierderile de căldură/apă și numărul avariilor tehnice înregistrează un nivel ridicat în raport cu SACET-uri similare ca dimensiune din alte țări europene.
În total, valoarea lucrărilor de revizii și a reparații în sistemele de alimentare cu energie termică asumate prin bugete pentru anul 2019 a fost de 137,8 milioane de lei, dintre care s-au realizat efectiv lucrări de 75,3 milioane. Spre exemplu, RADET București, care are de departe cea mai mare rețea, estimase lucrări în valoare de 47,4 milioane. La sfârșitul anului, făcuse lucrări de 6,6 milioane.
La nivel național, fuseseră planificate investiții în termoficare de 1,21 miliarde de lei, din care au fost realizate 829 de milioane de lei.
Numărul mic de centrale în cogenerare existent relevă necesitatea unei informări adecvate la nivelul UAT cu privire la avantajele acestor centrale și a utilizării surselor financiare puse la dispoziție de Guvern prin Programul Termoficare în acest scop. Utilizarea la scară mai largă a tehnologiilor de cogenerare şi a sistemelor centralizate de producere a energiei termice aduc beneficii nete de mediu, datorită conversiei mărite a energiei, a utilizării energiei termice reziduale şi a surselor regenerabile de energie. Cogenerarea şi sistemele centralizate pot servi, de asemenea, ca instrumente flexibile pentru construirea unor sisteme electrice şi termice ce vor juca un rol esenţial în obţinerea unor reţele integrate sustenabile în viitor. Astfel, aceste tehnologii pot fi o parte importantă a strategiei privind reducerea emisiilor şi securitatea energetică. De aici rezultă necesitatea unei informări adecvate la nivelul UAT cu privire la avantajele acestor centrale și a utilizarii surselor financiare puse la dispoziție de Guvern prin Programul Termoficare în acest scop.
Potrivit datelor ANRE, operatorii sistemelor de termoficare urbană au, în toată țara, în proprietatea lor, 15 centrale de cogenerare (CET) și 633 centrale termice proprii (CT), dintre care 81 CT de zonă, 290 CT de cvartal și 262 CT de bloc/de scară. Centralele Elcen, care asigură apa caldă pentru RADET în București, nu intră în această centralizare.
Cu toate acestea, cele 15 centrale de cogenerare au o putere instalată termică de mai mult de jumătate din total. Cităm din raport: “La nivelul anului 2019, din datele raportate de operatorii SACET a rezultat o capacitate termică total instalată în centrale aparţinând SACET de 7.737,22 MW, din care 4.058,02 MW reprezintă capacitatea de producere în cogenerare și 3.679,20 MW capacitatea termică de producere separată a energiei termice”.
Cei mai mulți consumatori racordați la rețelele de termoficare se găsesc în București (565.108), Oradea (68.832), Craiova (60.157), Timișoara (57.498), Ploiești (54.871), Constanța (49.450), Arad (29.832) și Iași (28.155).
Spuneți de Galați are 5,9 % branșați. În Baia Mare șistemul public de termoficare s-a închis în anul 1999! A avut și un director grozav care deși avea câteva mii de angajați a înțeles că proprietatea pe apartament trebuie să meargă pănă la capăt, adică să ai la bloc majoritar statutul proprietarului de la curte. Separarea gazului și acoperiș la bloc începuse prin anul 1994. Până prin prin 2005, 2006 au fost ani grei pentru multă lume. Cam 40% baie și vase spalate cu apă încalzită pe aragaz, aragaz pentru încalzire, au urmat convectoare pe gaz la perete într-o singură cameră și încalzitor instant pe gaz pus în bucătarie cu racord apă caldă la baie. La terminarea guvernării liberale în 2008 cam toată lumea avea centrală termică. A urmat izolarea, mai greoi a unor blocuri și în final separarea apei, cu câmin lângă bloc având fiecare contorul lui de apă. Și fiecare își gestionează apa caldă și caldura după cât îl ține buzunarul. Muți termostatul după tine în camera unde breinsă fie mai cald. Este incredibil de simplu. Centralele de apartament au un randament pe care centralele de termoficare nu-l pot atinge, țevile de cupru dintre calorifere păstrează cadura la time în casă. A rămas jumulitul petiodic cu iscirul la centrală și verificarea gazului la cele 2 focuri.