Aceste rezultate ajută la explicarea motivului pentru care pacienţii cu diabet au un risc mult mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă, scrie News.ro.
Echipa a analizat ţesut cardiac uman donat de pacienţi care au primit transplanturi de inimă în Sydney. Acesta a fost comparat cu ţesut provenit de la donatori sănătoşi.
Analiza a arătat că diabetul determină modificări moleculare specifice în interiorul celulelor cardiace. De asemenea, schimbă structura fizică a muşchiului inimii. Aceste efecte au fost cel mai pronunţate la pacienţii cu cardiomiopatie ischemică, principala cauză a insuficienţei cardiace.
„De mult timp, observăm o corelaţie între bolile de inimă şi diabetul de tip 2. Totuși, aceasta este prima cercetare care analizează simultan diabetul şi boala cardiacă ischemică şi descoperă un profil molecular unic la persoanele care suferă de ambele afecţiuni. Rezultatele noastre arată că diabetul modifică modul în care inima produce energie, îşi menţine structura sub stres şi se contractă pentru a pompa sângele. Folosind tehnici avansate de microscopie, am putut observa modificări directe ale muşchiului cardiac, sub forma unei acumulări de ţesut fibros”, a declarat dr. Hunter.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în multe ţări ale lumii. Noul studiu leagă bolile de inimă şi diabetul în moduri care nu au mai fost demonstrate până acum. El oferă perspective noi asupra unor strategii de tratament potenţiale.
Rezultatele au arătat că diabetul este mai mult decât o comorbiditate pentru bolile de inimă. El accelerează activ insuficienţa cardiacă, prin perturbarea unor procese biologice esenţiale şi remodelarea muşchiului cardiac la nivel microscopic.
„Efectul metabolic al diabetului asupra inimii nu este pe deplin înţeles la oameni”, a spus dr. Hunter.