Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 4,6% în primele nouă luni ale acestei luni comparativ cu perioada similară a lui 2019, rezultat al închiderii sau diminuării unor sectoare întregi din economie, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică. „Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 4,8% contribuind cu -3,0% la rata de creştere a PIB. Exportului net (-2,0%), consecinţă a scăderii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,5%); variaţia stocurilor (-1,6%). Un impact pozitiv asupra ratei de creştere a PIB l-a avut formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de +1,0%, şi al cărei volum s-a majorat cu 4,2%”, susțin reprezentanții INS.
Dacă ne referim la trimestrul III din 2020, se observă o revenire cu 5,6% peste perioada aprilie-iunie, foarte afectată de criza declanșată de pandemie. În schimb, rezultatul din T3 2020 este inferior celui din iulie-septembrie 2019, consemnându-se o scădere de 6%. Potrivit Statisticii, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 254,951 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere cu 6,0% faţă de trimestrul III 2019. Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 a fost de 763,322 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019.
Pe categorii de resurse, la scăderea PIB, în intervalul de timp 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, faţă de perioada similară din 2019, contribuţii negative mai importante au avut următoarele ramuri: industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 11,1%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB, dar care au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate cu 23,2%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB, şi care au înregistrat o scădere cu 27,3% a volumului de activitate; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,2%.
O contribuţie negativă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (-1,0%), acestea înregistrând o scădere a volumului lor cu 10,8%. Potrivit INS, un impact pozitiv mai important asupra ratei de creştere a PIB au avut: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 12,6%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 10,3%.
