Preşedintele ucrainean este dispus să renunţe la aspiraţiile Ucrainei de a adera la alianţa militară NATO, mai precizează sursa citată.
Discuţii maraton la Berlin
Witkoff a declarat că „s-au înregistrat progrese semnificative” în urma întâlnirii pe care el şi Jared Kushner au avut-o cu Zelenski. Detaliile complete nu au fost divulgate.
Consilierul lui Zelenski, Dmitro Lîtvin, a declarat că preşedintele va comenta discuţiile luni, după finalizarea acestora. Lîtvîn a spus că oficialii analizează proiectele de documente.
„Discuţiile au durat mai mult de cinci ore şi s-au încheiat astăzi cu un acord de a fi reluate mâine dimineaţă (luni – n.r.)”, a declarat Lîtvîn reporterilor într-o conversaţie pe WhatsApp.
Renunţarea la NATO, un compromis major pentru Kiev
Înaintea discuţiilor, Zelenski a confirmat că se oferă să renunţe la obiectivul Ucrainei de a adera la NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului.
Ucraina a luptat pentru a adera la NATO ca măsură de protecţie împotriva atacurilor ruseşti. Această aspiraţie este inclusă în Constituţia sa. De asemenea, îndeplineşte unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, deşi Kievul a rămas până acum ferm în ceea ce priveşte condiţia cedării teritoriului către Moscova.
„Reprezentanţii au purtat discuţii aprofundate cu privire la planul de pace în 20 de puncte, agendele economice şi multe altele. S-au înregistrat progrese semnificative, iar mâine dimineaţă se vor întâlni din nou”, a declarat Witkoff într-o postare pe X.
Discuţiile au fost găzduite de cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit unei surse, el a făcut câteva remarci scurte înainte de a lăsa cele două părţi să negocieze.
Alţi lideri europeni sunt aşteptaţi luni în Germania pentru discuţii.
Garanţii de securitate în locul articolului 5
„Încă de la început, dorinţa Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanţii reale de securitate. Unii parteneri din SUA şi Europa nu au susţinut această direcţie”, a răspuns Zelenski la întrebările reporterilor într-o discuţie pe WhatsApp.
„Astfel, astăzi, garanţiile bilaterale de securitate între Ucraina şi SUA, garanţii similare articolului 5 din partea SUA şi garanţii de securitate din partea colegilor europeni, precum şi a altor ţări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a arătat Zelenski. „Şi este deja un compromis din partea noastră”, a spus el, adăugând că garanţiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Rezerve europene privind valoarea garanţiilor fără SUA
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat la ZDF că este un „semn bun” faptul că Trump şi-a trimis emisarii la Berlin. El a făcut această afirmaţie când a fost întrebat dacă este adecvat ca Witkoff şi Kushner să fie negociatori. Pistorius a subliniat că cei doi sunt mai degrabă oameni de afaceri decât diplomaţi.
„Cu siguranţă, nu este deloc o configuraţie ideală pentru astfel de negocieri. Este clar acest lucru. Dar, aşa cum se spune, poţi dansa doar cu cei care sunt pe ringul de dans”, a spus Pistorius.
În ceea ce priveşte oferta Ucrainei de a renunţa la aspiraţiile de aderare la NATO, Pistorius a avertizat asupra riscurilor. El a spus că Ucraina a avut, în trecut, o experienţă amară privind încrederea în garanţiile de securitate. În 1994, Kievul a acceptat să renunţe la arsenalul nuclear din era sovietică. Decizia a fost luată în schimbul unor garanţii teritoriale oferite de SUA, Rusia şi Marea Britanie
„Prin urmare, rămâne de văzut în ce măsură această declaraţie făcută acum de Zelenski se va adeveri şi ce condiţii prealabile trebuie îndeplinite”, a subliniat Pistorius. „Este vorba despre probleme teritoriale, angajamente din partea Rusiei şi a altor ţări”, a arătat el, adăugând că simplele garanţii de securitate, mai ales fără o implicare semnificativă a SUA, „nu ar avea prea mare valoare”.
Presiuni pentru cedarea teritoriilor
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA. Într-un proiect dezvăluit luna trecută, americanii solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţiile sale NATO şi să accepte limitări ale forţelor sale armate.
Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.
NATO american și nu adunătura executorie europeană care își aroga statutul NATO! Marile puteri au hotărât: pace! Ce face infectul ukrainei? Continua războiul pe spatele UE! Ce urmărește acest infect ukrainean? Sa ajungă mare star coordonator al UE pe est?
A distrus o tara și sute de mii de destine AIUREA!!!
Toate loazele care au ajutat Ukraina sa se distrugă sa fie trase la răspundere și sa cotizeze din greu la reconstruirea ei. Asa e corect politic și moral.
Zdrelea e „otărât lucru de 10 ani de cănd era „pianist și Poroșenco porcuror . Nu penetrează NATO , că NATO e în Ucruina de atunci și nu mai are cum ieși decăt cu „picioarele AVANTI .Dar Pistomus ăsta cu 6 cilindri în W ( V crăcănat) parcă era gripat , ce făcu îl UNSERE untermenchii de pe „fleacu estic ca pe „pasivele ioropiene ale lui ȘTRUMPF? TERITORII ZDRELEA NU DĂ , CĂ N-ARE DE UNDE S-AU ÎMPĂRȚIT ÎNTRE PUTIN ȘI ȘTRUMPF , CE ALASKA LUI SĂ MAI DEA?