DNA își apără „cătușele”

DNA se opune propunerii legislative a senatorului PSD Șerban Nicolae care vrea să schimbe Codul de procedură penală în ce privește arestul preventiv.

Conform sursei citate, „principalele modificări avute în vedere de Proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat conțin aspecte ce ar putea să afecteze eficiența investigațiilor în dosarele de corupție”.

DNA arată într-un comunicat ce ar însemna schimbarea Codului:

„1. Se introduce o măsură preventivă nouă (arestul sever)

DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă.
Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reținut de judecători în majoritatea dosarelor de mare corupție în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârșite și de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esențială față de viziunea actuală a Codului de procedură penală. In condițiile în care realitățile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiția juridică. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanță cu standardele convenției în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare.
În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor și procurorilor și nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabilește exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a probelor a probelor administrate.

2. Pentru infracțiunile de corupție și de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului.

DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacității investigative a DNA. Există situații în care, pentru aflarea adevărului, este esențial ca audierea suspecților să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceștia să nu poată lua legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfășurarea unor percheziții ori a altor activități procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziția altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluționarea cauzelor și le-ar diminua eficiența.

3. Se reduce durata controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracțiunile grave, la 180 de zile.
DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situație în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situații când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească țara după expirarea termenului de 180 de zile și să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Inițial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului.

4. Se introduc dispoziții cu privire la încătușarea inculpaților arestați
Aceste dispoziții sunt reglementate de legea executării pedepselor și de regulamentele interne ale locurilor de deținere și nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfășurarea procesului penal, nu condițiile din locurile de deținere, modul de executare a pedepselor și alte asemenea aspecte”

Şerban Nicolae a inițiat un proiect ce prevede că arestul preventiv se poate decide doar în cazul infracţiunilor cu acte de violenţă, cu condiţia să se probeze că, astfel, se va evita un pericol concret pentru ordinea publică. Cei acuzați de corupție ar urma să nu mai fie arestați preventiv.

Proiectul propune ca arestul preventiv să fie sub două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioana Radu 8485 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.