Am urmărit pe un post de televiziune înregistrarea integrală a discursului dlui. Traian Băsescu, la întâlnirea de miercuri de la GDS.
Dacă n-aş fi trăit în România în anii domniei sale de mandat, înclinam să cred că vorbeşte despre fapte întâmplate, şi nu despre ficţiuni.
Poate de aceea Europa îl crede. Dar domnul Băsescu uită că noi am existat în această ţară şi nu ne poate amăgi, înşela, şi nici truca ceea ce s-a petrecut în aceşti ani!
După ce ne promisese în Piaţa Universităţii că angajamentul domniei sale este prosperitatea, cu formula atât de viclean aleasă „Să trăiţi bine!”, acum ne spune că provocarea mandatului domniei sale ar fi fost „Stabilitatea”, adică liniştea lui Iliescu şi nealinierea şi independenţa lui Ceauşescu, fraze fără sens şi fără acoperire cu cât nimeni nu a atentat la graniţele României. Iar stabilitatea a fost, dar în sărăcie!
Într-un discurs lung, lung, repetitiv, ca un patefon stricat, ce reia aceeaşi melodie, domnul Băsescu vorbeşte de ceea ce a întreprins domnia sa pentru „modernizarea şi reformarea statului”. Personal n-am văzut nicio instituţie reformată, doar şomaj, bugetari ajunşi la capătul puterilor, prin tăierile succesive de salarii şi de alte drepturi, bătaia de joc la adresa „mămicilor şi a bebeluşilor” obligaţi şi ei la austeritate, pensionari trimişi afară din sistem, adică exterminaţi, oamenii cu handicap, umiliţi, bolnavii cu perfuzii aruncaţi din spitale şi spitale închise cu muribunzi la porţi. Şi clientela lui politică fireşte căţărată pe bugetul României.
Domnia sa şi PDL-ul au inventat diavoleşte salarii de 7-10 milioane, pe care toţi privaţii le-au luat în braţe. Se lucrează 12 ore şi în cartea de munca sunt trecute 4 ore, pensia îţi va fi calculată la minimum şi nici asigurare medicală nu ai. Eşti un rob, de fapt, nu un cetăţean demn al Uniunii Europene.
Cunosc sute de cetăţeni care muncesc pe rupte pentru un venit de 7-10 milioane, lăsaţi la discreţia patronilor rapace şi cărora nu le este permisă nici o zi de concediu. Dnul Băsescu numeşte acest standard de viaţă, al mizeriei, fixat de PDL – debolşevizarea Codului Muncii, încurajarea concurenţei, bla, bla…
Se împăunează dl. Băsescu că domnia sa ar fi purtătorul valorilor europene. Care valori? Dezonoarea, cinismul, minţirea sistematică a electoratului, împingerea conceptului de preşedinte jucător peste limitele admise, război cu media, folosirea securii războiului cu toţi premierii de altă culoare decât cea portocalie, protejarea demnitarilor corupţi numiţi de domnia sa (lui Blejnar i s-a cerut demisia de doi ani, fără efect), control asupra instituţiilor care procesează actul de justiţie, blocarea violentă a opoziţiei în parlament. Opoziţie care n-a putut să dezbată cu adevărat legi şi să impună o altă soluţie decât cea dorită de Boc, Ungureanu şi Băsescu.
Astea sunt valori?
Dacă te uiţi azi la imaginile de arhivă care ne arată cum se vota în parlamentul dominat de majoritatea PDL, sălbăticia cu care era urmărit fiecare deputat la urne, să nu se abată de la indicaţii, ai trage concluzia că în ultimii trei ani am asistat la adevăratele lovituri adresate statului de drept. Nu în trei zile, ci în trei ani, PDL şi Palatul Cotroceni au sufocat toate instituţiile ţării cu fanii lor politici, mulţi imbecili notorii, cărora li se plantase cipul agresivităţii şi intoleranţei. N-au avut milă, cruţare, înţelegere superioară a conceptului de opoziţie. Nimic nu trecea de cazarma devenită majoritate PDL…
Acum, când s-a dorit o schimbare de putere, care să poată curma războiul nesfârşit şi steril dintre Cabinet şi Administraţia Prezidenţială, domnul Băsescu nu vrea să plece din fruntea bucatelor.
Cu şmecheria adusă din port, şi perfecţionată la Anvèrs, domnia sa se bate cu pumnul în piept că îşi apară ţara, nu privilegiile şi casta hoaţă şi lacomă.
Domnului Băsescu nu-i place scaunul opoziţiei.
De douăzeci şi doi de ani e tot la putere, în vârf, cu Iliescu, cu Convenţia Democrată, la primăria generală. În mod normal, un asemenea conducător ar trebui să se întrebe: ce- am lăsat în urma mea? Ce a rămas din vechile sloganuri: „Băsescu luptă pentru tine”, „Învingem împreună”, „Singurul meu aliat este românul”, „Aici sunt banii dumneavoastră”. USL a încercat un schimb de putere necesar după 8 ani portocalii, a scos „Casa de modă” şi „Vama” de la conducerea celor două camere ca să se poată ca votul Parlamentului să nu mai fie furat.
Cu ce a greşit? Nu i-a cerut voie domnului Băsescu, c-aşa era obişnuit comandantul de vas să controleze şi să dicteze tot.
Aş vrea să mărturisesc că niciodată n-am ascultat şi n-am văzut un discurs mai îndepărtat, cu o mie de ani-lumină, de starea reală a ţării. Un discurs pe care audienţa GDS l-a întrerupt cu aplauze, iar manifestaţii de afară, cu „Jos Băsescu!”. Asta este societatea noastră profund divizată, iar această divizare este opera capitală a lui Băsescu.
Domnul preşedinte n-aude nici acum vaietul ţării, susţinând, ca în noiembrie 2008, că „apocalipsa televizată nu e reală”.
Dar momentul de stupoare al acestui mesaj a fost acela în care domnul Băsescu îşi compara „drama” sa şi a PDL, partidul cu 10% cotă de încredere, cu soarta PNŢ în 29 iulie 1947, când, după arestarea lui Iuliu Maniu şi a fruntaşilor ţărănişti, marele partid istoric a fost suspendat din parlament. Mâine se va considera un martir.
În clipa aceasta cred că dl. Băsescu are nevoie de un consult medical.
Oricum, poporul român trebuie să-l scoată din circulaţie pe acest fanfaron politic.
Prin votul lui din 29 iulie, să spună Da suspendării lui Băsescu.
Să-l trimită în băncile opoziţiei şi acolo să demonstreze ţării că apără democraţia!
Aş vrea să-l regăsesc peste ani între manifestanţii de la Universitate. Ar fi singurul tratament de natură să vindece ficţiunile lui Băsescu. Mai degrabă, halucinaţiile lui.
29 iulie este ziua imnului naţional. Deşteaptă-te, române, le-aş spune tuturor compatrioţilor mei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.