Două vești bune și una rea de la BNR

Datoria externă a României a scăzut în primele patru luni și investițiile directe ale nerezidenților au crescut în aceeași perioadă a acestui an. Acestea sunt cele două vești bune pe care BNR ni le-a dat. În schimb, Banca Centrală a consemnat o adâncire însemnată a deficitului de cont curent, indicatorul care ne arată cât de slăbită este economia românească.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, datoria externă totală a scăzut cu 66 milioane euro. Suma nu este una extraordinară însă rupe trendul de accentuare a datoriei externe. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 94.399 milioane euro la 30 aprilie 2022 (70,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8 la sută față de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2022 nivelul de 40.152 milioane euro (29,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2 la sută față de 31 decembrie 2021.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Româniae au însumat 3.149 milioane euro (comparativ cu 2.350 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3.031 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 118 milioane euro. Aceste investiții contribuie, ca în orice economie, la bunăstare.

Și acum vestea rea. În perioada ianuarie – aprilie 2022 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7.568 milioane euro, comparativ cu 4.114 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 589 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 345 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 126 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 84 milioane euro.

Datele referitoare la deficitul de cont curent ne arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult întrucât nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează. Conform BCE, costul cu datoria externă a ajuns la 7,43% în luna mai, și se estimează să sară de 8% în iunie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.