Ministrul Dragoș Pîslaru a făcut o postare fabuloasă. A reușit simultan să mulțumească tuturor instituțiilor statului, să anunțe salvarea a 409 persoane vulnerabile și, în același timp, să provoace o revoltă uriașă.

Conform ministrului Dragoș Pîslaru, toate cele 409 persoane evacuate din centrele lui Viorel Pașca au fost relocate „în siguranță”, în servicii sociale licențiate din 19 județe. 391 au ajuns în centre, iar 17 sunt la UPU Bihor, unde primesc evaluări medicale. Nu contează că la un calcul simplu 391+17= 408. Contează că statul, care timp de 20 de ani nu a avut unde să-i ducă, pare că a descoperit brusc infrastructura socială ascunsă sub preș. Ulterior, ministrul a corectat postarea si a pus 18 ca să iasă calculul corect.

Partea oficială: România, țara în care totul merge brusc perfect

Ministrul a transmis un șir de mulțumiri atât de lung încât, dacă ar fi fost listat pe genericele unui film, ar fi durat mai mult decât Titanic. De la ANPDPD la ANPIS, de la DSU la IGSU, de la premier la prefecți, de la DGASPC-uri la consilii județene — toți au fost felicitați pentru mobilizarea exemplară.

Din postarea ministrului

Această intervenție a fost posibilă printr-un efort amplu de coordonare între autoritățile centrale și locale.

Mulțumesc colegilor din celula de criză, care au lucrat fără întrerupere pentru coordonarea acestui proces.

Mulțumesc doamnei Alexandra Zară, președinta ANPDPD, și echipei ANPDPD pentru prezența în teren și pentru sprijinul acordat autorităților locale.

Mulțumesc colegilor din minister și din ANPIS pentru implicare, coordonare și monitorizare.

Mulțumesc domnului Raed Arafat, Departamentului pentru Situații de Urgență și IGSU pentru sprijinul acordat în activarea mecanismelor necesare gestionării acestei situații.

Mulțumesc prim-ministrului Ilie Bolojan, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și ministrului afacerilor interne, Cătălin Predoiu, pentru susținerea acordată în adoptarea măsurilor excepționale de intervenție.

Mulțumesc Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, domnului președinte Alfred Simonis, președinților de consilii județene, prefecților și autorităților locale care au răspuns rapid apelului nostru.

Mulțumesc în mod special autorităților din Bihor, domnului Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, și domnului Marcel Dragoș, prefectul județului Bihor, pentru coordonarea locală.

Mulțumesc directorilor generali și echipelor DGASPC din cele 19 județe care au primit persoanele transferate și au făcut posibilă relocarea într-un interval foarte scurt.

eBihoreanul dă autoritățile de gol. Toți știau

Mulți dintre cei cărora le mulțumește acum ministrul (sau subalternii lor) de fapt știau de situația din Bihor încă de anul trecut. Dovedește acest lucru un articol publicat în 2025 pe eBihoreanul.ro. Colegii de la publicația menționată scriau:

„Scandalul despre care o țară întreagă a aflat săptămâna trecută – având ca victime 7 bolnavi ai Spitalului Județean din Mehedinți trimiși la azilele improvizate din Dumbrava, gestionate de cunoscutul Viorel Pașca, dar returnați de acesta fiindcă nu aveau acte și lăsați în soare în fața DGASPC Mehedinți – s-a soldat în Bihor fără nicio sancțiune.

Concluzia unei echipe de control care a verificat casele de la Dumbrava a fost că Pașca nu încalcă nicio lege, iar AJPIS i-a sugerat să-și facă o asociație acreditată ca furnizor de servicii sociale.

„Consiliat și îndrumat”

Un control efectuat vineri de reprezentanți ai Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) – unde Viorel Pașca deține mai multe case în care adăpostește și îngrijește sute de persoane fără adăpost, bolnave și fără rude – s-a încheiat fără dispunerea niciunei sancțiuni.

Raportul de constatare întocmit luni arată că în data de 16 iunie reprezentanți ai Spitalului Județean din Mehedinți au adus la Dumbrava 12 pacienți cu dizabilități, pe care Viorel Pașca „i-a primit în spațiul său locativ”, 5 dintre aceste persoane rămânând aici, iar celelalte fiind transportate înapoi.

Documentul arată că cele 5 persoane găsite la Dumbrava „nu figurează căutate sau urmărite la nivel național sau internațional”, au acte de rezidență acolo, dar și că „au o stare de igienă corespunzătoare, camera în care locuiesc este igienizată și curată, fiecare persoană are pat propriu și îmbrăcăminte adecvată și curată”.

Raportul nu conține nicio propunere de sancțiune, ci doar mențiunea că „dl. Pașca Viorel a fost îndrumat și consiliat de echipa mixtă cu privire la legislația specifică din domeniul fiecărei instituții”, ceea ce înseamnă că DSP și DSVSA i-au pus în vedere să respecte condițiile de igienă, iar AJPIS să înființeze o asociație pe care s-o acrediteze ca furnizor de servicii sociale.

Abia am așteptat”

„Abia am așteptat să vină în control”, a declarat BIHOREANULUI Viorel Pașca, cunoscut ca „Bunul Samaritean”, cel care de peste un deceniu adăpostește în casele sale sute de bătrâni și persoane cu dizabilități „livrate” de spitale, primării și instituții de ocrotire socială din toate colțurile țării, numărul acestora fiind, în prezent, de 375 persoane.

„Au venit, mi-au cerut documentele celor cinci bolnavi de la Mehedinți, au văzut că stau legal aici, că au vize de flotant, că nu le caută și nu le vrea nimeni. Cei din echipa de control au intrat peste tot, în camere, în toalete, în cămări, în bucătării, au interacționat și cu oamenii. Cei de la AJPIS mi-au zis să facem cumva să ne acredităm, dar eu le-am spus cinstit că nu pot. Nu că nu vreau, ci nu pot”, a relatat Pașca.

Acesta a subliniat că el primește persoanele care îi sunt aduse din țară „pe persoană fizică” și le asigură cazarea, hrana, îmbrăcămintea și, când este nevoie, asistența medicală, banii necesari fiind primiți prin Asociația Dumbrava și toate actele contabile fiind corecte și la zi. „Eu am spus cinstit, că azil cu acte nu pot face. Trebuie respectate norme de suprafață, la mine stau și cinci în cameră, pe lege ar trebui doi. Ar trebui să scot în stradă 200 de oameni… Mai sunt și alte aspecte, ar trebui să angajez, de exemplu, personal calificat, dar eu nu pot. Le-am spus adevărul, eu asta pot face, ce vedeți”.

Viorel Pașca a adăugat că toate persoanele aflate în casele din Dumbrava și din Incești i-au fost aduse de reprezentanții a diferite instituții din țară: „Nu eu caut aceste persoane, acești oameni îmi sunt aduși la Dumbrava. Chiar în timpul controlului a venit o ambulanță din Teleorman și una din Arad, cu bolnavi cazuri sociale pe care n-au avut unde să-i lase”.

Și ministrul Florin Manole știa de caz, chiar dacă el nu a intrat pe lista de mulțumiri a lui Dragoș Pîslaru, relevă acceași publicație într-un alt articol.

Promisiunile ministrului la spartul târgului

După ce s-a întrecut în mulțumiri, ministrul a trecut la promisiuni:

„Ce urmează pentru cele 409 persoane:

Relocarea este doar primul pas. Guvernul va adopta o hotărâre pentru asigurarea resurselor financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, astfel încât standardul de cost să fie acoperit până la finalul anului.

Am solicitat ANPIS să verifice, inclusiv prin vizite în teren, starea persoanelor relocate și condițiile în care acestea sunt îngrijite.

În paralel, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice, managementul de caz și planurile individuale de intervenție, astfel încât măsurile următoare să fie stabilite în funcție de nevoile fiecărei persoane.

În cel mai scurt timp vom pune la dispoziție o linie telefonică dedicată astfel încât aparținătorii, acolo unde există, să primească informații în timp real despre situația relocate relocate.

Ce trebuie schimbat în sistem

Nu voi comenta pe marginea anchetei în desfășurare a DIICOT.

În schimb, este datoria mea să reiterez faptul că statul are obligația să acționeze cu empatie în ajutorul celor aflați în vulnerabilitate. Tocmai de aceea, cred că este nevoie de o analiză onestă și aprofundată asupra modului în care s-a ajuns aici.

Este adevărat că, de-a lungul timpului, diferite instituții ale statului au direcționat persoane vulnerabile către aceste spații sau au acceptat, explicit ori implicit, această soluție ca variantă de îngrijire.

Dincolo de emoția pe care acest caz a generat-o, trebuie să spunem un lucru foarte clar: plasarea sau menținerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și fără licență de funcționare, este incompatibilă cu obligațiile pe care statul le are față de acești beneficiari și nu poate reprezenta o soluție acceptabilă. Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv.

Rolul nostru este să înțelegem cum s-a ajuns aici, de ce aceste mecanisme au fost tolerate în timp și ce trebuie schimbat pentru ca nicio persoană vulnerabilă să nu mai ajungă într-o astfel de situație.

O analiză și o dezbatere. Mai lipsește o comisie

Cazul arată disfuncționalități persistente aflate la intersecția sistemului de asistență socială, a sistemului medical și a administrației publice. Avem responsabilități fragmentate, capacitate administrativă inegală la nivel local, mecanisme insuficiente de coordonare și, prea des, tendința de a pasa responsabilitatea de la o instituție la alta.

Voi publica transparent toate rapoartele Ministerului Muncii pe acest subiect și voi organiza o dezbatere publică de consultare privind măsurile de remediere necesare, inclusiv modificările legislative.

Voi demara, de asemenea, o analiză de nevoi pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, astfel încât deciziile privind finanțarea serviciilor sociale să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete.

Voi întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Verificarea condițiilor din centre nu trebuie să depindă exclusiv de mecanisme administrative interne, ci trebuie să includă mai clar expertiza organizațiilor neguvernamentale, a profesioniștilor independenți, a reprezentanților beneficiarilor și, acolo unde este cazul, a aparținătorilor.

Acest caz trebuie să fie un punct de cotitură. Nu este suficient să mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil și demn”.

Reacții pe bandă

Pe scurt: statul român, care nu a reușit să repare un acoperiș la un azil timp de 15 ani, iar promite acum reconstrucția întregului sistem social. În „cel mai scurt timp”. Comentariile la postare au fost însă un reality check dur. Internauții au reacționat cu o combinație de furie, suspiciune, nostalgie pentru Dumbrava și acuzații de linșaj politic.

Top reacții ale publicului

Prasacu Geviana Maria: „20 de ani statul nu avea unde să-i ducă. Acum are? Pentru toți 407 și pentru cei care vor urma?”
Amalia Timiș: „Dumnezeu nu doarme! Veți plăti pentru această nedreptate.”
Liana Pintiuta: „Trăiau în paradis, acum reintră în iad.”
Elisabeta Nan: „Nu era mai simplu să-l legalizați? Condițiile erau mai bune decât în multe centre ale statului.”
Mihnea Ariton: „I-au luat de unde le era bine ca să ajungă pe străzi?”
Carmen Maria Băceanu: „Înghesuiți în centre suprasaturate. Nu vor mai vedea condițiile de la Dumbrava.”
Anca Vartic: „Statul ducea acolo muribunzi și oameni fără venituri. Acum ancheta ‘miroase’.”
Adriana Palade: „Verificați și unitățile licențiate. Multe sunt infernale. Mergeți pe străzi în București noaptea.”

Pe scurt, în timp ce ministrul vorbește despre „punct de cotitură”, oamenii întreabă de ce statul a trimis timp de două decenii persoane vulnerabile într-un loc pe care acum îl consideră ilegal. Și, mai ales, de ce „paradisul din Dumbrava”, considerat acum un fel de culoar al morții, a devenit brusc „problemă de siguranță”.

Ironia momentului

România pare să fie în situația clasică în care:

statul spune că a salvat 409 oameni,
oamenii spun că statul i-a luat din locul unde erau salvați,
ministrul promite reforme,
publicul promite să nu creadă nicio reformă,
iar Viorel Pașca devine, peste noapte, fie erou, fie infractor — în funcție de cine comentează.

Cazul Pașca nu este doar o anchetă DIICOT, ci și un test de încredere: între statul care spune că face bine și oamenii care spun că statul nu a făcut bine niciodată. Iar în mijlocul acestui duel, 409 persoane vulnerabile mutate ca niște obiecte au devenit subiect național.

Coordonatorul azilelor ilegale din Bihor este audiat la sediul central DIICOT din București

1 comentariu

Paulian Ionescu spune:

01 iul. 2026 la 14:33

De ce oare toti trotinetistii au functii de unde pot lua tot felul de decizii ,toate in defavoarea oamenilor si al tarii ? Nu cumva locul acestor indivizi este gresit ?

Răspunde
Tiberiu C. spune:

01 iul. 2026 la 14:00

Presa nu a arătat că ar fi fost ceva ilegal. Nici ce anume rău s-a întâmplat acolo. De ce „azile”? Nu explicați de ce numiți aşa. Persoanele care trăiau la Paşca erau ținute cu forța? Protestatarii de tastatură probabil nu au donat niciodată laSMIRD, Crucea Roşie sau vreunei organizații care se ocupă de persoane cu probleme.

Răspunde