Dublă premiere pentru Klaus Iohannis în Germania

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, conferit de Centrul împotriva expulzărilor.
În cadrul ceremoniei, Laudatio a fost susţinut de Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene şi fost prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, care a evidenţiat meritele preşedintelui Klaus Iohannis în lupta împotriva corupţiei, cele în direcţia statului de drept şi a protecţiei minorităţilor”.

În cadrul evenimentului au mai rostit alocuţiuni preşedintele Fundaţiei Centrul împotriva Expulzărilor, dr Christean Wagner, ministrul Justiţiei al landului Hessa, prof dr Roman Poseck, reprezentanţi ai Primăriei Frankfurt pe Main.

Administraţia Prezidenţială arată că decizia de acordare a Premiului Franz Werfel preşedintelui României reprezintă o recunoaştere a activităţii sale în domeniul promovării drepturilor omului şi a bunei convieţuiri între grupurile etnice, de-a lungul carierei sale politice.

Drepturile omului şi demnitatea umană reprezintă elemente cheie pentru construcţia unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate, a afirmat, duminică, preşedintele Klaus Iohannis, cu ocazia primirii Premiului Franz Werfel pentru Drepturile Omului pentru anul 2023, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la la Biserica Sf. Paul din Frankfurt pe Main.

„Drepturile omului şi demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru un angajament real şi de substanţă al cetăţenilor la construcţia unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate, capabile să reziste în faţa resuscitării naţionalismelor revizioniste”, a spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că „pentru România, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă nu doar un bogat patrimoniu cultural şi uman, ci şi o reală valoare adăugată pentru întreaga societate”.

„Istoria are în acelaşi timp o funcţie pedagogică şi una morală. Cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor şi a culturii grupurilor etnice care trăiesc printre şi alături de noi este primul pas spre înţelegerea şi respectul pentru identitatea celorlalţi, iar prin acestea spre o convieţuire armonioasă. Poporul român are o tradiţie îndelungată de convieţuire în toleranţă şi armonie cu toate minorităţile naţionale, aspect pe care pot să-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minorităţi”, a spus Iohannis.

El a accentuat că „România a dezvoltat în ultimii ani un sistem echilibrat de instrumente legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze intoleranţa”.

„Pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este de importanţă deosebită. Minorităţile au contribuit la diversitatea culturală şi la modernizarea României, şi astfel şi la integrarea în europeană şi euroatlantică. Germanii din România, precum saşii transilvăneni, şvabii bănăţeni şi sătmăreni, ţipţerii sau germanii bucovineni, reprezintă o punte importantă între ţările noastre”, a spus preşedintele.

Iohannis a adăugat că „în contextul internaţional actual, buna înţelegere interetnică, interculturalitatea şi solidaritatea sunt mai importante decât oricând”.

„Societatea românească este astăzi modernă şi democrată şi promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranţa şi unitatea. Susţinerea şi empatia pe care o manifestat-o românii faţă de vecinii noştri greu încercaţi de război completează imaginea unei societăţi care şi-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european şi care promovează aceste valori şi în ţările din vecinătatea estică a Uniunii”, a menţionat şeful statului.

Totodată, preşedintele Românei a reamintit de războiul din Ucraina, subliniind că „Rusia a comis sistematic încălcări masive şi grave ale drepturilor omului şi crime de război, care trebuie să fie pedepsite”.

„În anul 2017, la Berlin, când comemoram victimele refugiului şi expulzării, spuneam în discursul meu că aş dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenţi astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanşată la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive şi grave ale drepturilor omului şi crime de război, care trebuie să fie pedepsite”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El a atras atenţia că asistăm la „strămutarea forţată a mii de copii ucraineni în Rusia” şi a pledat pentru stoparea „practicilor de transfer forţat ilegal şi deportare pe care le desfăşoară în prezent Federaţia Rusă împotriva populaţiei ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile şi casele lor”.

Klaus Iohannis a arătat că acest război ne readuce într-un mod dureros în atenţie drama cu care se confruntă foarte mulţi oameni în diferite părţi ale lumii, atunci când sunt nevoiţi să fugă din propria ţară din calea războiului, a distrugerii şi a terorii şi să se refugieze într-o ţară străină. „Pentru ca astfel de crime să nu se mai repete niciodată, trebuie să facem front comun împotriva oricăror manifestări de rasism sau intoleranţă pe criterii etnice, religioase sau de altă natură”, a punctat preşedintele României.

În context, şeful statului român şi-a exprimat îngrijorarea pentru „reapariţia unor manifestări sau atitudini rasiste, antisemite sau xenofobe” şi a pledat pentru acţiuni care să împiedice amplificarea acestora”.

„România şi românii au fost alături de Ucraina şi de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Aşa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consistent şi multidimensional vecinilor noştri ucraineni greu încercaţi de acest război nedrept. Acţionăm pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar şi prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional. Susţinem tragerea la răspundere a reprezentanţilor puterii ocupante care au comis crime internaţionale în teritoriile invadate. Am mobilizat resurse instituţionale şi financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut frontierele ţării noastre. În prezent, avem aproape 100.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22.000 de copii. România a fost şi este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiaţii ucraineni, punând la dispoziţie resurse şi servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistenţă medicală, la educaţie, la piaţa muncii şi la transportul public”, a arătat preşedintele.

El a amintit că „astăzi, Ucraina şi Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României”. „Ele acţionează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru că împărtăşesc valorile noastre europene comune”, a punctat Iohannis.

Preşedintele României a mai arătat că „trebuie să insuflăm şi generaţiilor tinere dorinţa şi hotărârea de a recunoaşte şi combate pericolele care ameninţă democraţia şi pacea”.

„Pentru societăţile noastre şi mai ales pentru tinerele generaţii, rememorarea ororilor trecutului este de importanţă extraordinară. Rememorarea înseamnă şi că avem capacitatea să învăţăm din trecut. Numai aşa putem să privim cu speranţă la un viitor paşnic al Europei. Vă mulţumesc încă o dată pentru acordarea Premiului Franz Werfel pentru anul 2023 şi vă asigur că voi continua să fiu un promotor al drepturilor omului!”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului este acordat de Centrul împotriva expulzărilor din Bonn, Germania. Centrul a fost fondat în 2000 ca proiect al Federaţiei Expulzaţilor din Germania, urmărind să contribuie la combaterea expulzărilor şi a genocidului ca arme politice la nivel global şi de a contribui astfel la înţelegerea între popoare, reconciliere şi convieţuire paşnică.

Centrul împotriva Expulzărilor acordă, din 2003, premiul Franz Werfel pentru drepturile omului unor personalităţi sau grupări care au avut o contribuţie deosebită la combaterea încălcării drepturilor omului prin genocid, expulzare sau distrugerea cu intenţie a grupurilor naţionale, etnice, rasiale ori religioase.

Printre laureaţii premiului se regăsesc fostul preşedinte german Joachim Gauck, scriitoarea Herta Muller, istoricii Karl Schlogel şi Michael Wolffsohn şi regizorul Rick Ostermann.

Sâmbătă, preşedintelui României, Klaus Iohannis, i s-a decernat Premiul Civic German, conferit de Fundaţia Civică Bad Harzburg, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Castelul Benrath, din Dusseldorf, Republica Federală Germania.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.