După o lungă aşteptare, România şi Bulgaria aderă 100% la spaţiul Schengen.
Aderare deplină a României (19 milioane de locuitori) şi Bulgariei (6,5 milioane) a fost posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Austriei.
La miezul nopţii ora locală (marţi, 22.00 GMT), au fost organizate ceremonii la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a sărbători evenimentul.
Refractară din 2022, Viena a acceptat în sfârşit o intrare parţială a Sofiei şi Bucureştiului în primăvara anului trecut şi a stabilit o foaie de parcurs pentru o posibilă extindere.
Austria deplângea un aflux de solicitanţi de azil care s-ar agrava în cazul unei extinderi terestre a Schengen, dar consideră că măsurile puse în aplicare în ultimele luni au permis „o reducere masivă a trecerilor”.
Sunt de aşteptat beneficii economice semnificative, susceptibile să crească produsul intern brut (PIB) cu cel puţin 1% în ambele ţări, potrivit estimărilor.
„A fost o pierdere totală de timp pentru şoferii care nici măcar nu se puteau odihni pentru că trebuiau să îşi mute vehiculul la fiecare 10 minute”, a subliniat Beniamin Lucescu, lider în cadrul unei federaţii de transportatori de mărfuri din România.
Potrivit unui acord prezentat în noiembrie, controale temporare vor fi efectuate „pentru o perioadă iniţială de şase luni, pentru a minimiza potenţiala modificare a rutelor migratorii”.
Marcel Ciolacu a salutat în mesajul său de Anul Nou evenimentul catalogându-l drept „cel mai mare succes” al anului 2024 și sfârşitul unei lungi aşteptări pentru cele două foste ţări comuniste, printre cele mai sărace din UE.
Ele îndeplinesc criteriile tehnice încă din 2011, dar „de fiecare dată, unele state membre au ridicat obiecţii”, reaminteşte analistul Valentin Naumescu.
Această problemă a devenit de-a lungul anilor „o sursă de frustrare exploatată de partidele anti-UE denunţând tratamentul inechitabil al României”, a spus el pentru AFP, ca la recentele alegeri prezidenţiale care au văzut apariţia unui candidat surpriză de extremă-dreapta înainte de a fi anulate.
Odată cu aderarea la Schengen, „acest sentiment de a fi cetăţeni de rangul doi” se estompează, consideră expertul.
De ambele părţi, liderii au salutat un moment „istoric”, subliniind că a fost un „obiectiv-cheie” chiar „de la intrarea lor în UE” în 2007.
Creat în 1985, spaţiul Schengen include acum 25 din cele 27 de ţări membre UE, precum şi vecinii lor asociaţi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
Peste 400 de milioane de oameni pot călători în principiu fără a fi supuşi controalelor.
Ha, ha! Covrigu’ să hie amendat! Aruncă cu petarde și-n 1 ian. deși lejia o interzice! Nu ezicstă partide anti-ioropiane în România dicăt partide suveraniste! Ș’ da, Românii s-o săturat di slujile colhozul’i, vor partide suveraniste la conduceria Țării!