Efectele ”ordonanței lăcomiei” asupra bugetului

Ordonanța 114/2018, zisă și a lăcomiei, va aduce venituri suplimentare la bugetul din 2019 de 0,5 miliarde de lei din taxarea jocurilor de noroc, de 0,6 miliarde de lei din creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun și de 1,5 miliarde de lei din profiturile companiilor de stat și de la cele unde statul este acționar. Încasările din contribuții de asigurări sociale în anul 2019 sunt estimate să ajungă la 11,5% din PIB, în creștere cu 1,2 pp din PIB față de anul 2018, fiind influențate în principal de creșterea semnificativă a fondului de salarii din economie (18,6%), de aplicarea la nivelul întregului an a condițiilor noi legislative comparativ cu 11 luni de aplicare în anul 2018 și de prevederile OUG nr. 114/2018 prin care se crează premisele pentru majorări salariale diferențiate pe domenii de activitate în cazul salariaților din sectorul construcții, concomitent cu scutirea de la plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în limita a 3,75%, în perioada 2019 -2028 inclusiv. Încasările din impozitul pe venit sunt prognozate să se reducă la 2,3% din PIB în anul 2019, fiind influențate de impactul negativ generat de scutirea acordată salariaților din sectorul de construcții, conform OUG nr.114/2018.

Deocamdată, nu se știe câți bani se vor încasa din taxa de 2% pe activele financiare ale băncilor, proiecția de buget pe 2019 neavând trecută nicio sumă. ”Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituțiilor de credit al cărei eventual impact nu a fost inclus in proiecția de venituri bugetare”, scrie în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2019 și proiecție acesteia pe anii 2020-2022”. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Însă, Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita „taxă de lăcomie” pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR, măsură contestată intens de sistemul bancar și de BNR. „În bugetul Ministerului Finanțelor Publice, la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, la titlul 72 „Active financiare” este cuprinsă și suma de 940.000 mii lei, reprezentând contribuția Statului Român la majorarea capitalului social al CEC BANK – S.A., care se va utiliza după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat”, prevede documentul citat. Asta ar însemna o majorare cu peste 68% a capitalului băncii de stat, de la nivelul actual, de 1,379 miliarde lei, la 2,319 miliarde lei.

În celebra ordonanță s-a stipulat și plafonarea prețurilor la gaze începând cu luna aprilie. Însă, în bugetul pe 2019 încasările statului din taxa impusă companiilor petroliere pentru câştigurile din dereglementaea preţurilor la gaze sunt în creştere în acest an. Este posibil ca Romgaz şi OMV Petrom, cele două companii care scot gaze din pământul României, să fie taxate şi mai mult, în baza unei legi care stă în Parlament, dezbătute înainte de OUG 114. Conform E-nergia, veniturile din “taxa pe venituri suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale” sunt mai mari în acest an, cu 2,7% faţă de anul precedent, şi ajung la 916 milioane de lei. Deci statul estimează că va încasa în plus 24 de milioane de lei, în condiţiile în care a reglementat, la loc, preţul de producţie a gazelor şi l-a plafonat la 68 de lei/MWh, sub preţul pieţei de anul trecut pentru care se aplicau procentele de impozitare.