Ei sunt eroii neamului

„Cazul Iulius Filip” a redeschis în spaţiul public discuţia despre torturile la care au fost supuşi deţinuţii politici în timpul comunismului de către Binomul de atunci PCR-Securitate.

Ei sunt eroii neamului

„Cazul Iulius Filip” a redeschis în spaţiul public discuţia despre torturile la care au fost supuşi deţinuţii politici în timpul comunismului de către Binomul de atunci PCR-Securitate.

Cazul Iulius Filip” a redeschis în spaţiul public discuţia despre torturile la care au fost supuşi deţinuţii politici în timpul comunismului de către Binomul de atunci PCR-Securitate. Mărturiile supravieţuitorilor din acel gulag sînt, desigur, importante, dar nu trebuie să fie uitaţi cei care nu au mai avut ocazia să-şi povestească dramele prin care au trecut din simplul motiv că AU FOST EXECUTAŢI!

IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) este instituţia care se ocupă nu numai de investigarea dosarelor politice din acea perioadă, ci şi de găsirea mormintelor unde au fost îngropaţi deţinuţii politici executaţi în urma unor sentinţe abuzive.

Pe site-ul IICCMER există sute de „Fişe matricole penale” ale deţinuţilor executaţi, pe care „Cotidianul” le publică în acest serial al ororilor comuniste, astfel încît tinerii să poată afla ce a însemnat acest regim criminal, dincolo de ideologie. De asemenea, publicarea acestor „Fişe matricole penale” poate fi baza documentară pentru jurnaliştii care vor dori să extindă investigaţiile pentru aflarea numelor tuturor celor care se fac vinovaţi de aceste crime: procurori, judecători şi complicii acestora.

Ca introducere a acestui serial, vă prezentăm chiar textul inserat pe site-ul IICCMER: „În perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale României au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Român. Aceşti oameni au intrat într-un sistem penitenciar care îi considera chiar mai periculoşi decât răufăcătorii de rând, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind în plus datorită stigmatului de deţinut politic. Fiecărui deţinut politic i s-a întocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate în arhiva Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.

O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat în funcţie de perioada în care deţinuţilor li s-a întocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atât pe faţă, cât şi pe verso. Pe lângă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărârea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică). Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este împărţirea datelor deţinutului între perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de „democraţie populară”.

Publicăm aceste „Fişe matricole penale” în ordine alfabetică, astfel încît cercetările ulterioare să fie mai uşor de efectuat şi aşteptăm orice informaţii de la urmaşii celor executaţi sau de la alte persoane care cunosc date despre aceştia.

Veţi observa că multe dintre aceste nume sînt aproape necunoscute de către opinia publică din România, ceea ce ni se pare total nedrept, căci aceştia sînt adevăraţi eroi ai neamului, mulţi dintre ei fiind executaţi pentru că, sub o formă sau alta, şi-au exprimat dezacordul cu regimul politic instalat după anul 1947, cînd comunismul, sprijinit puternic din exterior, s-a impus tocmai prin astfel de crime.

Acest serial se doreşte a fi şi un omagiu tîrziu faţă de aceşti eroi care şi-au dat viaţa în faţa plutoanelor de excuţie din penitenciarele româneşti, în timp ce criminalii lor au rămas nepedepsiţi, unii supravieţuind pînă după Revoluţia din 1989, trăind liniştiţi printre noi.

– va urma –

Distribuie articolul pe:

36 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.