Einstein, acuzat de plagiat

Oamenii de ştiinţă James Clerk Maxwell şi Max von Laue precum şi alţi fizicieni obscuri de la începutul secolului al XX-lea au fost propuşi de-a lungul timpului drept adevăraţii inventatori ai echivalenţei masă-energie, potrivit physicsworld.com, citat de realitatea.net. Aceasta este o consecinţă a teoriei relativităţii atribuită de istorie lui Einstein, constând în faptul că între […]

De cotidianul.ro - Autor
Einstein, acuzat de plagiat

Oamenii de ştiinţă James Clerk Maxwell şi Max von Laue precum şi alţi fizicieni obscuri de la începutul secolului al XX-lea au fost propuşi de-a lungul timpului drept adevăraţii inventatori ai echivalenţei masă-energie, potrivit physicsworld.com, citat de realitatea.net. Aceasta este o consecinţă a teoriei relativităţii atribuită de istorie lui Einstein, constând în faptul că între […]

Oamenii de ştiinţă James Clerk Maxwell şi Max von Laue precum şi alţi fizicieni obscuri de la începutul secolului al XX-lea au fost propuşi de-a lungul timpului drept adevăraţii inventatori ai echivalenţei masă-energie, potrivit physicsworld.com, citat de realitatea.net.

Aceasta este o consecinţă a teoriei relativităţii atribuită de istorie lui Einstein, constând în faptul că între masa totală a unui sistem fizic şi energia sa totală există o relaţie de proporţionalitate, exprimată prin relaţia E=mc² unde E este energia sistemului, m este masa sa, iar c este viteza luminii în vid.

Aceste acuze au generat de nenumărate ori altele, mai grave, care vorbesc despre faptul că Einstein se face vinovat de plagiat, însă mai toate au fost demontate la vremea lor. Mai nou însă, doi fizicieni arată că faimoasa formulă a lui Einstein are o geneză complicată şi oarecum ambiguă.

Unul din precursorii plauzibili ai E=mc² este Fritz Hasenöhrl, un profesor de fizică la Universitatea din Viena. În 1904, el a scris într-o lucrare formula E = 3/8mc². Cum a ajuns la această ecuaţie şi de ce constantă proporţionalităţii este greşită? Stephen Boughn de la Colegiul Haverford din Pennsylvania şi Tony Rothman de la Universitatea din Princeton încearcă să rezolve misterul din jurul acestei întrebări într-o analiză.

Este pentru prima dată când fizicienii moderni studiază munca fizicianului austriac.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.