Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.
Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.
Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.
„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.
Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.
Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Mi se pare suficient de corect argumentat acest articol…sa intre cat mai repede in vigoare!
Acu’ ce facem cu Rarinca?
Acum sare de kur madam lili, ca se incalca statul de drept!
Totusi consider prea complicata treaba asta cu raspunderea judecatorilor si a procurorilor, dupa ce ca fiecare judecator sau procuror e un fel stat in stat, mai trebuie trecut si prin nu stiu cate institutii care sa valideze ilegalitatea. De exemplu de ce nu poti sa dai simplu in judecata un procuror care poate ti-a distrus viata, firma, familia, mie mi se pare cam aberant ca procuroriii si judecatorii sa fie atat de protejati avand in vedere mizeria care iese la suprafata din sistemul judiciar si dispretul multora fata de lege si de cetatean din a caror bani sunt platiti regeste.