EUobserver: PSD reactivează naționalismul înainte de prezidențiale

Partidul Social Democrat aflat la guvernare în România pare că își va fundamenta campania electorală prezidențială pe naționalismul conservator, care combină religia și securitatea internă, arată un articol scris de Ștefan Cândea şi Michael Bird și publicat de EUobserver.

Partidul a câstigat alegerile europene din luna mai cu 38% din voturi, cu o campanie bazată pe sloganul ”Vom trimite la Bruxelles oameni care sunt mândri că sunt români, care vor apăra România”.

Aceasta ”apărare” naționalistă în fața unui agresor necunoscut a stat în centrul unei campanii care pare să îl propulseze pe premierul Victor Ponta în lupta pentru președinție, la alegerile din noiembrie, arată EUobserver.

În discursul său de după victoria din alegerile europene, Ponta a declarat că partidul său se va axa pe ceea ce a numit valorile României: ”armata, biserica și familia”. ”Și trebuie să protejăm aceste valori”, a spus Ponta. El a adaugat că sloganul alegerilor prezidențiale va fi ”Mândri că suntem români”.

Deși retorica politicienilor nu este luată întotdeauna ca un indicator fidel al liniei politice, cele de mai sus relevă o întărire a doctrinei naționaliste în România, remarcă EUobserver.

Aceasta contrastează puternic cu imaginea social democrată pe care partidul o prezintă în Uniunea Europeană.

De exemplu, în această lună, Minisetrul Educației și Biserica Ortodoxă Română au semnat un acord care conferă bisericii dreptul de a demite profesorii de religie din școli – o mișcare interpretată de societatea civilă drept un ”semnal de alarmă” cu privire la imixtiunile bisericii în afacerile statului.

PSD își are originile în Partidul Comunist Roman, care a dus o propagandă naționalistă, împotriva minorităților și antisemită, după 1946 și în special în timpul ultimelor două decenii ale regimului lui Nicolae Ceaușescu, scrie EUobserver.

Vintilă Mihăilescu, un cunoscut antropolog, susține că argumentele naționaliste sunt o importantă resursă electorală pentru toate partidele. Însă el adauga: ”Electoratul PSD înțelege acest limbaj mai ușor, pentru că există o continuitate (cu perioada comunistă)”, scrie Euobserver.

Apoi, articolul publicat de EUobserver face o trecere în revistă a ultimelor manifestări cu tentă antisemită de pe scena politică românească. Primul caz prezentat este cel al nominalizării avocatului Lucian Bolcaș la Curtea Constituțională. EUobserver scrie că ”Bolcaș este un fost vicepreședinte al partidului naționalist România Mare, care în 2010 s-a alăturat PSD (…) Bolcaș a negat că ar fi antisemit, dar s-a opus mutării statuii mareșalului Antonescu dintr-un cimitir din București”.

Urmează apoi referiri la apariția primarului Constanței, Radu Mazăre, îmbrăcat în uniformă de ofițer al Wermachtului. Mai este menționat și cazul colegului său de partid, actualul ministru Dan Șova, care ”a negat aspecte ale Holocaustului, într-o încercare stângace de a absolvi România de responsabilitatea uciderii evreilor în anii ’40”, scrie Euobserver.

EUobserver mai amintește de colindul antisemit difuzat de TVR3 în această iarnă și arată că, potrivit Centrului Național pentru Combaterea Disciminării, în 2013, jumătate dintre români nu acceptau să aibă rude evrei, iar 35% dintre români nu accpetau ca evreii să trăiască în România.

”Cu toate acestea, scrie Euobserver, acțiunile și retorica antisemite nu se traduc și în politica publică. Populația evreiască a României, care numără acum doar câteva mii – față de 728.000 pe teritoriul României Mari, în anii 1930 – nu este ținta niciunei politici.

La nivel oficial, România și-a recunoscut rolul în Holocaust, iar acest lucru se învață în școli. Cu toarte acestea, ignoranta este raspandita”, mai scrie Euobserver.