Extremele din Franța și Germania redeschid războiul cu euro

Euro este o temă tot mai folosită pentru extrema dreaptă și pentru extrema stânga aflate pe val in tarile care sunt motorul Uniunii Europene. Discursurile se alimentează reciproc: ideea anulării datoriilor exprimată în Franța face mai credibilă retorica din Germania despre „moneda slabă”.

AfD atacă euro și Banca de la Frankfurt

Lidera partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a declarat că AfD își menține poziția exprimată în programul electoral federal, potrivit căreia Germania trebuie să iasă din zona euro. „Ai parte de o redistribuire masivă atunci când ai o monedă instabilă.” Germania, a spus ea, o ducea „considerabil mai bine” înainte de introducerea euro. „Vedem o sărăcire pe scară largă în rândul populației active”. Declaratia a fost făcută într-un interviu pentru ZDF, pe 23 august. Tot atunci, Weidel a comparat situația Germaniei cu cea a Elveției. A sustținut că economia elvețiană a avut o evoluție mai bună decât cea germană, în timp ce Elveția și-a păstrat moneda națională, francul. În opinia liderului AfD, diferența arată avantajele renunțării la euro și revenirii la o monedă națională.

Weidel a criticat și politica monetară a Băncii Centrale Europene, afirmând că bilanțul de aproximativ 6.000 de miliarde de euro al instituției a contribuit la o redistribuire masivă a averii de la clasele muncitoare către cei bogați. În opinia sa, o monedă instabilă produce o astfel de redistribuire, iar Germania o ducea „considerabil mai bine” înainte de introducerea euro.

Mélenchon cere „înghețarea” datoriei franceze

Tot pe 23 august, AFP amintea că liderului altui partid European de extrem, stanga de data aceasta, a sugerat ca BCE ar trebuie sa anuleze datoria Frantei. A spus-o Jean-Luc Melenchon, lderul partidului La France Insoumise. Băncii Centrale Europene (BCE) i se cere să „înghețe datoriile statelor, începând cu cele acumulate în perioada pandemiei de COVID”. Pornind de la faptul că 18% din datoria Franței este deținută de Banca Franței, Mélenchon afirma, la sfârșitul lunii iunie, că „este suficient să mergem acolo, să le luăm și să le aruncăm în foc” și că „nimeni nu va observa vreodată că au dispărut”.

Stânga franceză: datoria este un argument ideologic impus pentru a ni se spune că nu putem face nimic

Jean-Luc Mélenchon îl are de partea sa pe bancherul de investiții și omul de stânga declarat Matthieu Pigasse, invitat la universitatea de vară a formațiunii La France insoumise. „Zidul datoriei nu există. Este un argument ideologic impus pentru a ni se spune că nu putem face nimic (…) Franța se împrumută în fiecare săptămână fără nicio problemă”, a susținut Pigasse. La France insoumise are o poziție profund eurosceptică, criticând actuala arhitectură a zonei euro și independența BCE și cerând modificarea radicală a tratatelor europene. În programul european din 2024, LFI vorbește despre reformarea euro și a BCE, nu despre abandonarea monedei unice. Programul cere, de exemplu, condiționarea politicilor monetare ale BCE și introducerea unui euro digital public.

AfD revine la rădăcinile sale anti-euro

Pozitia liderei AfD Din Germania este o reintoarcere la originile partidului – unele anti-euro si anti-UE, mai degraba decat anti-imigratie. AfD a fost înființată în 2013, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro, de economiști și politicieni eurosceptici conduși de profesorul Bernd Lucke. Inițial, partidul era centrat pe opoziția față de euro și față de programele de salvare financiară europene, având un profil liberal-conservator, nu de extremă dreapta.

După 2014–2015, AfD s-a deplasat tot mai mult spre dreapta, iar conflictul dintre aripa liberal-economică a lui Lucke și cea național-conservatoare a dus la plecarea sa în 2015. Criza refugiaților a accelerat această transformare, imigrația devenind una dintre principalele teme ale partidului.  În 2019, AfD a susținut oficial ideea retragerii Germaniei din UE („Dexit”), iar ieșirea din zona euro a rămas parte a acestei orientări.

Problema pe care radicalii o ignoră: investițiile

Discursurile radicale din Franța si Germania urmează tactica aruncării vinei pentru problemele economice interne exclusive pe politicile Bruxellesului. Una dintre marile probleme economice ale Germaniei și UE este nivelul insuficient al investițiilor, în special al celor private, nu doar politicile Bruxellesului. Comisia Europeană a atras atentia asupra acestui fapt. Nici AfD, nici La France Insoumise și nici alte formațiuni de extremă dreapta sau stânga nu oferă soluții convingătoare în acest domeniu. UE poate fi criticată pentru că nu creează suficiente condiții pentru investiții, inclusiv prin lipsa unei uniuni a piețelor de capital. Însă ieșirea din UE nu rezolvă automat problema. Brexitul arată riscurile: ruperea de UE fără schimbarea modelului economic nu aduce creștere. Un „Dexit” ar putea lovi Germania și mai dur, dată fiind integrarea industriei sale în piața europeană.

AfD propune întoarcerea la vechiul model german

AfD propune revenirea la vechiul model economic german si la energia rusească. Cea din urma nu poate  decat asigura revenirea o etapa de trazitie spre noi surse de energie. Tranziția a fost concepută în pripă, prin concesii politice, de fostele guverne Merkel. Cât privește vechiul model german axat pe exporturi și industrie, el nu mai reprezintă o strategie de creștere.

Cine răspunde argumentelor AfD?

În Germania, lidera AfD nu a fost contrazisă de cei mai importanți lideri ai partidelor parlamentare și nici de miniștri. Asta a rămas în sarcina presei. Weidel este unul dintre puținii lideri politici actuali din Germania care are studii economice, iar asta se simte. Cancelarul Friedrich Merz este jurist. La fel și ministrul Apărării, Boris Pistorius, social-democrat și cel mai popular politician german. La fel și potențialul înlocuitor al lui Merz în fruntea guvernului, Hendrik Wust. Ministrul Economiei, Katerina Reiche, are studii de chimie.