Facturile la energie în Europa. România are cea mai scumpă electricitate raportată la puterea de cumpărare

Prețurile la energie și gaze în Europa: Unde se situează România înainte de iarnă

Conform datelor publicate de Euronews, prețurile europene la gaze naturale au atins la începutul lunii octombrie cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani. Cotațiile futures de referință Dutch TTF au urcat la 87,20 euro pe megawatt-oră (MWh), comparativ cu aproximativ 32 de euro înainte de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Această majorare a fost generată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz, canal prin care tranzitează o cincime din consumul mondial de gaz natural lichefiat (GNL), în condițiile în care gradul de umplere al depozitelor europene rămâne scăzut.

În timp ce combustibilii auto au înregistrat scumpiri rapide în întreaga Uniune Europeană — motorina crescând cu 35%, iar benzina cu 23% între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii octombrie 2026 —, prețurile la utilitățile casnice au evoluat mai lent. La nivelul capitalelor din UE, prețurile medii la gazele naturale pentru consumatorii casnici au crescut cu 12% între 2 februarie și 1 septembrie 2026, iar cele la energie electrică au consemnat un avans de 4,2%. Datele provin din Household Energy Price Index (HEPI), realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT. Efectul scumpirilor din piața angro asupra consumatorilor din România și din restul Europei a fost atenuat provizoriu prin contracte cu preț fix și scheme de sprijin guvernamental.

Poziția Bucureștiului în clasamentul tarifelor nominale la electricitate

La începutul lunii septembrie 2026, prețul final al energiei electrice pentru populație în București, incluzând toate taxele și tarifele de rețea, a fost de 24,3 cenți euro pe kilowatt-oră (c€/kWh). Această valoare plasează capitala României sub media capitalelor din Uniunea Europeană, care s-a situat la 27,2 c€/kWh.

În termeni absoluți, nivelul din București (24,3 c€/kWh) este semnificativ mai redus comparativ cu cele mai scumpe capitale europene, precum Bruxelles (41,3 c€/kWh), Berlin (39,6 c€/kWh), Dublin (38,7 c€/kWh), Berna (38,6 c€/kWh) sau Londra (38,3 c€/kWh). De asemenea, consumatorii din București plătesc mai puțin decât cei din Roma (36,6 c€/kWh), Viena (34,4 c€/kWh), Praga (34,3 c€/kWh), Madrid (28,3 c€/kWh) și Paris (28,1 c€/kWh). Cu toate acestea, tariful din România rămâne sensibil mai ridicat decât cel din Budapesta (10,3 c€/kWh), Podgorica (11,3 c€/kWh), Belgrad (11,6 c€/kWh) sau Kiev (8,4 c€/kWh).

România, cel mai mare impact financiar la energie raportat la puterea de cumpărare

Adevărata presiune financiară asupra populației din România devine evidentă doar atunci când prețurile sunt ajustate la Standardul Puterii de Cumpărare (SPC), indicator care corelează tarifele brute cu veniturile și nivelul general al traiului din fiecare țară.

În acest clasament ajustat, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală din întreaga Europă pentru energia electrică rezidențială, înregistrând un indice record de 55,1 SPC. În comparație, media UE ajustată este de numai 29,6 SPC, iar Oslo consemnează cel mai mic nivel din Europa, de 11,5 SPC.

Această ajustare plasează România deasupra tuturor celorlalte state europene, depășind considerabil capitale precum Roma (38,2 SPC), Berlin (35,5 SPC), Madrid (31,6 SPC), Londra (30,9 SPC) și Paris (25,8 SPC). Alături de Varșovia, Bucureștiul a înregistrat cea mai mare urcare în clasamentul costului real, avansând cu 10 poziții față de ierarhia exprimată în euro. Prin contrast, orașe precum Berna (-20 poziții) sau Copenhaga (-13 poziții) au devenit mult mai accesibile odată raportate la veniturile cetățenilor lor.

CITEȘTE ȘI:

Explozie a prețurilor de consum în România. Energia și polițele RCA, în vârful scumpirilor

Gazele naturale în România: Prețuri moderate în termeni absoluți și ajustați

Spre deosebire de situația de pe piața energiei electrice, tarifele la gaze naturale pentru consumatorii casnici din București se mențin la un nivel comparativ mai accesibil, atât în valori nominale, cât și ajustate la venituri.

La 1 septembrie 2026, prețul gazelor naturale pentru populație în București (cu taxe incluse) a fost de 5,9 c€/kWh, adică la jumătate față de media UE de 11,9 c€/kWh. Spre comparație, cel mai scump oraș european la gaze este Stockholm, cu un tarif de 34,8 c€/kWh, urmat de Amsterdam cu 21,2 c€/kWh, Paris cu 15,7 c€/kWh, Roma cu 15,2 c€/kWh și Berlin cu 12,5 c€/kWh. Tarife mai mici decât în București au fost consemnate doar în câteva capitale, precum Luxemburg (5,4 c€/kWh), Bratislava (4,3 c€/kWh), Budapesta (2,8 c€/kWh) sau Kiev (1,5 c€/kWh).

Atunci când datele privind gazele naturale sunt ajustate la puterea de cumpărare, Bucureștiul își păstrează o poziție avantajoasă în treimea inferioară a clasamentului european, situându-se sub media UE de 11,9 SPC. În timp ce orașe precum Stockholm (28,5 SPC), Lisabona (18,6 SPC), Amsterdam (18,1 SPC), Roma (15,9 SPC) și Sofia (15,6 SPC) suportă costuri reale ridicate la gaze, populația din România beneficiază de un tarif relativ stabil la această categorie de utilități.

Discrepanța din facturile românilor: Electricitate scumpă, gaz ieftin

Analiza datelor HEPI scoate în evidență un dezechilibru structural major în profilul energetic al României. Bucureștiul face parte din grupul de capitale europene — alături de Bruxelles și Londra — caracterizate printr-un contrast accentuat: un cost ridicat sau extrem la energia electrică în raport cu veniturile, dublat de un tarif relativ scăzut la gazele naturale.

La polul opus se află orașe precum Stockholm și Amsterdam, unde energia electrică este ieftină raportată la puterea de cumpărare, însă gazele naturale au cele mai ridicate prețuri din Europa. În perioada februarie – septembrie 2026, unele capitale au înregistrat scumpiri masive la energie electrică, în frunte cu Lisabona (+22%), Amsterdam (+17,3%), Madrid (+15,1%) și Roma (+14,9%), menținând presiunea pe bugetele gospodăriilor din întreaga Europă.