Fantomele din biografia lui Victor Ponta

Controversata chestiune a bunicilor materni – Grigore Naum versus Serghei Naumov

Istoricul și jurnalistul Toma Roman Jr. a pus în atenție, cu mai mulţi ani în urmă, ipoteza că unul dintre cei mai importanți agenți ai spionajului sovietic din România, Grigore Naum (pe numele adevărat Naum Rotstein), ar fi bunicul în linie maternă a lui VICTOR PONTA, candidat „independent” la Președinția României. Presupusul bunic are o biografie standard: comunist ilegalist, luptător interbrigadist în Războiul Civil din Spania, parasutat din URSS în 1944, condamnat pentru subversiune politică, cadru de nădejde din momentul „T zero” al Securității Staliniste fondate în anul 1948 de puterea sovietică de ocupație, fost șef al Direcției a V-a – Contrainformații Militare, până la retragerea trupelor sovietice.

Din investigațiile noastre în fondurile de arhivă, rezultă că Grigore Naum a fost inițial șeful unei Comisii Speciale de Verificare a candidaților pentru încadrarea în Aparatul Politic, Securitate și Armată, calitate în care a avut, de departe, cea mai dură atitudine din rândul tuturor preşedinţilor de comisii similare: „Comisia de verificare nu poate să ducă până la capăt un caz. Putem descoperi un duşman, trei, izolat, dar dacă sunt mai mulţi, decât dacă nu predăm astfel de cazuri Securităţii şi să-l ducă până la capăt. Ori e alb ori e negru, iese acolo. Ori spune totul ori să nu mai poată spune nimic, niciodată (…) ca să ajungem până la capăt trebuie să aplicăm aceste metode, altfel nu vom putea descoperi duşmani”.

În anul 1949, Grigore Naum a fost respins de Secretariartul Comitetului Central de la numirea ca subdirector general al Direcției Generala a Penitenciarelor, pentru ca în anul următor să fie propus și titularizat în funcția de Sef al Serviciului de Contrainformații al Trupelor Ministerului de Interne ( Grăniceri, Securitate și Apărare Locală Antiaeriană). Beneficiind de înaltă susținere politică, la 13 iunie 1950, un colectiv format din cadre din conducerea M.A.I. a ordonat ca în maxim o săptămână Direcţia Generală Politică să selecţioneze 110 elevi din şcolile ministerului, „care vor fi puşi la dispoziţia Direcției Generale a Securității Poporului, „ pentru tov. col. Naum”, pentru a suplini deficitul de personal al Serviciului Contrainformaţii al Trupelor M.A.I., condus de acest ofiţer.” (A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 199, f. 364).

Patru menţiuni speciale: (1) Comandantul Direcției Trupelor de Grăniceri (subordonată Direcției Trupelor Operative și de Pază a Ministerului Afacerilor Interne) a fost , până în anul 1961, generalul Ioan Şerb, condamnat pentru trădare în favoarea U.R.S.S., în contextul invaziei Cehoslovaciei din august 1968, care a deţinut şi funcția de adjunct al Ministrului de Interne, asigurând coordonarea Comandamentului Trupelor de Grăniceri, Comandamentului Trupelor de Securitate şi a Direcţiei Apărare Locală Antiaeriană. La momentul trădării era Comandantul Armatei a II-a şi al Garnizoanei Bucureşti;
(2) La comanda Trupelor de Apărare Locală Antiaeriană se afla locotenent-colonelul Ioan Geoană, tatăl lui Mircea-Dan Geoană;
(3) Supervizorul politic şi responsabilul dosarelor personale ale celor menţionaţi era, din poziţia de şef al Direcţiei Politice Superioare, ulterior a Direcţiei Cadre a D.P.S. şi al Direcţiei Control a Ministerului Forţelor Armate, generalul Ştefan Kostyal, demascat ca agent al K.G.B. / G.R.U. , în dosarele Corbii 1 şi 2;

(4) Generalul Grigore Naum , la retragerea trupelor sovietice şi a consilierilor sovietici, a remis K.G.B. -lui, cu complicitatea colonelului Nedelcu, şeful Seviciului Arhive, cca. 200.000 de dosare referitoare la activitatea serviciilor speciale sovietice şi a celor ţariste împotriva României. La şedinţa cu cadrele de conducere din aparatul de Securitate, din 15 – 16 iunie 1959, ultima la care avea să participe generalul Grigore Naum, acesta a fost criticat de ministrul Alexandru Drăghici : Tovarăşul general Naum trebuie sã acorde mai multã atenţie problemelor esenţiale de organizare a muncii contrainformative în armată şi, în primul rând sarcinii, de descoperire a agenturii duşmanului. Trebuie împiedicatã transmiterea de informaţii secrete din cadrul statelor majore, a marilor unităţi şi unităţilor armatei noastre; să se taie posibilitatea pătrunderii în armată a elementelor duşmănoase şi să se prevină la timp cazurile de trădare de patrie din partea militarilor.

Generalul Naum s-a dezvinovăţit „[…] Există o stare de spirit, un fel de federaţie, fiecare cu ale sale. Nu există colaborare, ca toate organele Securităţii să colaboreze în aşa măsură, să creăm o reţea, ca în adevăr duşmanul să nu poată pătrunde”(Dosar nr. 13 122, f. 192: Stenograma şedinţei ) După patru decenii, Toma Roman Jr. i-a descoperit mormântul lui Grigore Naum tocmai în SUA (foto jos/sursa: Toma Roman Jr.), într-un cimitir din Colma, San Mateo County, California, fostul agent sovietic ajungând să-și doarmă somnul de veci în bastionul imperialismului împotriva căruia a luptat întreaga viață.

Reamintim că numele de fată al mamei lui Ponta este NAUM. Nimeni nu a putut confirma exact care e legătura de rudenie între Grigore Naum şi Victor Ponta si dacă exista intr-adevar una.

Cert este că surorile Naum, mama şi mătușa lui Ponta, au copilarit când erau mici cu fata lui Lucrețiu Pătrăşcanu, cele două familii, Pătrăşcanu şi Naum, cunoscându-se foarte bine şi fiind prietene, după cum a mărturisit chiar fiica lui Pătrăşcanu.
Ceea ce arată că tatăl lor, Naum, bunicul lui Ponta, trebuie să fi avut o funcție importantă în partid. Dacă Naum bunicul lui Ponta, e sau nu, una şi aceeași persoană cu Grigore Naum, rămâne de stabilit.

Grigore Naum a avut relații strânse şi cu familia Tismăneanu. Prima functie a tatălui lui Vladimir Tismăneanu a fost cea de director-adjunct al Editurii Partidului Muncitores Român: „director plin era in acel moment Grigore Naum, fost voluntar in Spania, ajuns in tara cu divizia “Tudor Vladimirescu”, ulterior general de securitate” – după cum mărturisește chiar Vladimir Tismăneanu.
În contextul în care presa digitală abundă în referiri ce susțin ipoteza că agentul GRU Grigore Naum ar fi fost bunicul lui Victor Ponta (pe mama căruia o cheamă Naum), cu sprijinul preţios şi competent al unui fost veteran al celebrei Brigăzi U – Fantome am găsit firul Ariadnei, ce ne-a călăuzit prin labirintul fantomelor cu care Departamentul Ilegali al nemuritorului K.G.B. şi-a asigurat succesiunea generaţiilor de agenţi cu care să prezerve, peste tot în lume, interesele Mamei Rusia.

Confuzie sau artificiu de legendare, bunicul matern al fostului prim ministru al României nu este Grigore Naum, dar indubitabil a fost un agent fantomă pe care Departamentul I.N.U. al N.K.V.D-lui l-a implantat în România sub numele de Serghei Naumov, cu gradul de colonel cu patru stele ( păstrat în prezent doar în armata nord-coreeană), fiind, succesiv, în directa subordonare operativă a generalului Saharovski, șeful consilierilor sovietici și, ulterior, a generalului Gheorghe Pintilie (Panteley Timofiy Bodnarenko), adjunct al ministrului de interne și șef al Securității (1948-1958).

Oficial, colonelul Naumov era Șeful Inspecției Ministerului Forțelor Armate. Concomitent, ca agent acoperit al INU ( Direcția Principală Externă a NKVD) coordona Agentura INU din poziția de șef al Secției Administrative a C.C. al Partidului Comunist din România.
Soţii Naumov au divorţat, dar fosta soţie ( bunica maternă a lui Victor Ponta) a dorit să-şi păstreze numele în forma Naum, la care a revenit şi mama fostului prim ministru, după divorţul de soţul Ponta.

Ce căuta Victor Ponta în mașina agentului GRU, generalul Ștefan Kostyal, în seara de 22 decembrie 1989 ?

Deşi a fost chestionat în repetate rânduri de presă, fostul premier Victor Ponta a evitat programatic să povestească ce a făcut în zilele fierbinţi ale Revoluţiei, pe când avea 17 ani şi trei luni. Desigur, Ponta s-a mărginit să precizeze că a fost „pe străzi”, laolaltă cu miile de manifestanţi care se revărsau în centrul Bucureştiului și în alte zone de interes, dar nu a intrat niciodată în detalii explicite. Nu a rostit nume şi nu a indicat locaţii.

Tânărul Ponta juca, la cei 17 ani și trei luni, rolul vieții sale, care avea să-l ducă departe peste 20 de ani. Un rol jucat alături de un agent sovietic cu misiunea de a-l înlătura de la putere pe Nicolae Ceauşescu şi a instaura la conducerea României un grup de complotişti prosovietici . Acest lucru era recunoscut, ca o ultimă spovedanie, de către generalul-maior Ștefan Kostyal.

În ultimele zile ale vieţii sale, generalul Kostyal a relatat, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Toma Roman jr., că în vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989, după ce a plecat de la Școala Militară de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne de la Băneasa, a luat cu mașina doi tineri, care l-au însoţit la Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT). Unul dintre cei doi tineri era Victor Ponta, cel care avea să devină 20 de ani mai târziu liderul Partidului Social Democrat și premierul României.

Iată mărturia lui Kostyal „L-am arestat tot eu şi pe Nicolae Andruţă Ceauşescu, la Băneasa, după care m-am dus să coordonez Comandamentul Apărării Antiaeriane a Teritoriului. Să vă zic ceva interesant. Luasem cu mine-n maşină spre CAAT şi doi foarte tineri revoluţionari. Unul dintre ei era Victor Ponta.”

Kostyal omite un detaliu important şi adaugă o minciună. El fusese trimis de la Comitetul Central, la Comandamentul Apărării Antiaeriane a Teritoriului, de către generalul Iulian Vlad cu misiunea de a clarifica diversiunea ţintelor false, care simulau invazia aeriană. Generalul Vlad cunoştea că Ştefan Kostyal a fost o perioadă într-o funcţie de comandă la CAAT . Generalul Nicolae Andruţă Ceauşescu nu se afla în şcoală. ci la Ferma Petrăchioaia, de unde l-au reţinut şi predat o grupă de ofiţeri trimsă de Şeful Statului Major al Şcolii, generalul în retragere Gheorghe Răbăcel.

Din cazarma Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT), unde Kostyal spune că a stat până pe 25 decembrie 1989, s-a declanşat, în noaptea de 22-23 decembrie , o canonadă cu armament de infanterie asupra Școlii Militare de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne de la Băneasa, fiind trase cca. un milion de de cartuşe care au ras literalmente livada de pomi fructiferi, care se întindea pe o adâncime de 200 de metri spre şoseaua Bucureşti-Ploieşti.

Note: (1) Prin Decretul Prezidenţial nr. 278 din 4 iunie 1970, generalului-maior în rezervă Ștefan Kostyal i s-a retras gradul și a fost trecut în evidența rezerviștilor cu gradul de soldat.
(2) Prin Decretul Preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale nr. 108 din 8 februarie 1990 lui Ştefan Kostyal i s-a redat gradul de general-maior și a fost trecut în evidența cadrelor militare în rezervă cu acest grad.
Surse colaterale complementare
Vladimir Tismăneanu, Contributors, 02 martie 2015
Conflict de viziuni: Despre comunismul interbelic ca sectarism mesianic
Iar daca tot vorbim de agenți și spioni, de ce nu se vorbește despre generalul de securitate Grigore Naum, interbrigadist, ajuns la Moscova, apoi parașutat in România, director al Editurii PMR inainte de a deveni șef de direcție in MAI unde a lucrat până la inceputul anilor 60?
România Breaking News – RBN Press, 11 martie 2025 10:14:35 AM
DIN SERIA DEZVĂLUIRI: CINE ESTE BUNICUL LUI VICTOR PONTA ?
Sursele noastre din interiorul PSD sustin ca bunicul matern al lui Victor Ponta era evreul-rus Naumovici ( ulterior mama Premierului si-a scurtat numele in ” Naum ”, din motive lesne de inteles )
Dacian Dumitrescu
Nebuloasele biografice din labirintul originilor paterne
Regretatul Lucian Gheorghiu, jurnalist la Cotidianul, de la fondare, surprinde şi concluzinează asupra unei realităţi tulburătoare, cităm din Originile lui Victor Ponta, modificate în funcţie de evenimente (12 iulie 2015): La Victor Ponta a devenit un obicei. Cu ocazia unor evenimente importante se face legătura între eveniment şi predecesorii săi pe linie familială. În 4 situaţii s-a făcut legătura între Ponta şi predecesorii săi pe linie familială din comuna arădeană Pecica. Există însă o serie de neconcordanţe legate de aceşti predecesori. NU ştim dacă ce a afirmat în 4 rânduri Victor Ponta, reprezintă afirmaţii ale sale, ale echipei VVP (ce apare pe Facebook este opera echipei VVP) sau sunt mesaje pe care le-a preluat de la consilierii săi de imagine sau politici. Detalii

Originile lui Victor Ponta, modificate în funcţie de evenimente

Originile italico-albanezo – ardelene ale lui Victor Ponta

Nu par a exista dubii asupra faptului că descendenţa liniei paterne Ponte -Bucur – Ponta ar începe undeva în arealul Balcanilor de Vest. Dubii apar atunci când , în aceeaşi zi, 20 septembrie 2014, Victor -Viorel Ponta clamează pe Naţional Arena : Sunt strănepotul unui român din Ardeal, care în 1917 a cerut cetăţenia română şi a luptat alături de români pentru Marea Unire , sunt nepot de preot (…). Deci bunicul patern a fost preot. Seara, la Antena 3, emisiunea Q&A, Ponta prezintă un dosar despre care afirma: Este dosarul bunicului meu, locotenent-colonelul Ponta Gheorghe, cel care s a născut în Ardeal, în Ardealul austro-ungar, în acea vreme. A fost ofiţer în armata austro-ungară şi, în 1917, a trecut în România, şi-a luat cetăţenia română şi a luptat alături de Armata Română, fiind ofiţer de carieră, pentru ca, în 1918, să aibă loc Marea Unire. După care s-a stabilit în Bucureşti…” STOP ! Victoraş nu mai este nepot de preot, ci al locotenent- colonelului Gheorghe Ponta.

O.K. Magazine, o revistă pe care Consiliul pentru Combaterea Discriminării încă nu a sancţionat-o , comentând că Victor Ponta ar avea strămoși aromâni din Albania, pe linie maternă, și italieni, pe linie paternă, are neobrăzarea să pună întrebarea : Aşadar, cât de român e Victor Ponta? „Sunt 100% român. (…) Părinţii mei născuţi în Bucureşti, bunicii mei, străbunicii merg deja în alte direcţii. Sunt 100% român, bucureştean.”, a declarat politicianul într-o emisiune cu Denise Rifai de la Kanal D.

În episodul următor: Aventura pariziană – Serviciul de Spionaj valorifică afinităţile familiilor Naum-Ponta şi Pătrăşcanu – Pandrea. Carla Del Ponte în ordinul de misiune al lui V. V. Ponte