Finala Prezidențialelor din 2024, România: Bufnilă versus Candidatul PSD

Preambul: De nu-l numim de pe acum pe Candidatul PSD din 2024? Păi e simplu, extrem de simplu. Marcel Ciolacu, Președintele PSD, din varii motive pe care le vom detalia într-un viitor apropiat, are o înțelegere secretă cu Klaus Iohannis. Marcel Ciolacu va fi Premier din 2024, în Guvernul PSD – PNL iar Nicolae Ciucă va fi Președintele României. Această schemă de joc politic a primit acordul tacit al unor grupări din Est și din Vest. Restul e butaforie politică, perdea de fum, petarde și bombarde, hrană trebuincioasă puzderiei de comentatori, analiști și guriști politici de pe rețelele de socializare, de la televiziuni și ziare digitale, de pe la colțul străzii, de la tavernă sau de pe băncile din grădina publică, teatru politic, Stand Up Comedy la Guvern, în Parlament, la Președinție, la televiziuni, pe rețelele de socializare, etc. Joc de glezne, confortabil, căci PSD nu a mai fost bubuit exemplar, nu a mai fost arestat nici un mogul sau baron PSD, majoritatea fiind puși cu botul pe labe de mai multă vreme. Dar e nevoie de PSD care, încă, pare să fie o grupare, forță, partidă politică în care-și pun speranțele o parte dintre români. O parte substanțială. Deși! Deși PSD a pierdut în toți acești ani o mulțime din votanți, din varii cauze. Cam asta e înțelegerea secretă a momentului. Dar să vedem mai departe cum ne descurcăm cu încâlceala politică românească. Din această perspectivă, nu are nici o importanță cine va candida din partea PSD. Momentan.

Finala Prezidențialelor din 2024, România: Bufnilă versus Intelectualul propus de PSD: Ioan Aurel Pop, Mircea Diaconu, Ion Cristoiu, Andrei Marga, Gheorghe Pipera, Nicolae Manolescu, Flori Piersic, Dan Puric, Angela Gheorghiu, Gheorghe Zamfir, Ilie Năstase, Loredana Groza, Alina Mungiu Pippidi, Cristian Pârvulescu, Mircea Dinescu și oricine mai vreți voi, puteți adăuga o mulțime de intelectuali din România. Orice nume răsunător de intelectual stângist, oricine vă este drag. Nu rezistă într-o confruntare cu Ovidiu Bufnilă. De ce? E simplu. Foarte simplu. Toți oamenii ăștia care pot fi onorabili, buni profesioniști, etc. sunt doar undeva la suprafața imaginii publice. De ce? Sunt, în mare parte, legați de instituții fie ele administrative, culturale, financiare, sportive, academice, etc. Eu nu sunt legat, sunt dezlegat de orice fel de adăugare de interes instituțional. În plus, prin natura lucrurilor extraterestre, ca să râdem puțin, eu mă aflu, vălurit prin efectul de câmp gravitațional văluritor, în inima frumoasă a mii de români, într-un fel inimaginabil. Mai în glumă mai în serios, într-o confruntare finală, sunt pregătit să mă bat pe viață și pe moarte pentru România cu orice fel de intelectual rasat, vestit, onorat cu premii internaționale, glorios. De ce? Pentru că, nu peste mult timp, România va avea de înfruntat evenimente, fenomene și situații de o factură specială care țin de caracterul vălurit al universului cognoscibil. Mi-au spus mie niște venusieni. Mii de români vor fi puși de destin să lupte pentru viața lor așa cum numai eu i-am învățat de atâtea ori. De ce? Viitorul este asimetric. Pentru ca România să iasă la liman din viitorul ăsta ciudat, e nevoie ca românii să devină mai încrezători în ei înșiși, să fie mai curajoși, mai buni, mai rapizi în unele reacții. Instituționalitatea excesivă din România a dat naștere unei birocrații stufoase, greoaie, pe care partidele politice au prăsit-o într-un fel monstruos, astronomic cu influențe nefaste asupra modernizării României. Această birocrație foarte ciudată, foarte interesantă și foarte bine proptită la manetele vizibile și invizibile ale societății noastre își dorește conservarea statutului în formele lui actuale, își dorește acces nelimitat la toata resursele interne și externe, pentru o mie de ani de acum încolo. Această birocrație este efectul de lentilă a tuturor strategiilor partidelor politice apărute ca ciupercile după ploaie, după 1989. Dar această birocrație este deja depășită de situațiile care se văluresc extraordinar de rapid în arealul continental în care, din păcate, România este țintuită de ani și ani. Pe scurt, România trebuie modernizată printr-o mișcare grea, profundă, necesară, rapidă, năucitoare. Sunt o mulțime de forțe capabile să facă asta. Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și acum, Klaus Iohannis au fost de departe, fiecare în felul lui specific, dictat de apartenența la diverse ideologii și orientări, prizonierii sau chiar sclavii acestei birocrații care-și are rădăcinile încă înainte de Primul Război Mondial. Este un aspect ciudat, straniu, greu și profund al Istoriei României. Dar Spiritul Românesc ar putea renaște în 2024, dacă, bineînțeles, ceva straniu din Univers ar facilita această adevărată nebunie frumoasă, periculoasă și infinit de grea. Pot imagina scenarii de succes cu oricare intelectual de stânga sau aproximativ de stânga, cu orice intelectual de dreapta sau aproximativ de dreapta. Așa ca să râdem, eu nu am înfiptă suzeta în nici un fel de coterie financiară la instituții de cultură, administrative, sportive, secrete sau nesecrete, militare sau financiare. Mai pe larg, dacă o să fie să ajung în Finala Prezidențialelor din 2024, România, o să fac o figură atât de vălurită și de văluritoare încât voi da peste cap toate analizele, strategiile și înțelegerile secrete, pot să jur. Pentru că trei sferturi din fiecare partid politic mă va vota fără rezerve.

Finala Prezidențialelor din 2024, România: Bufnilă versus Sorin Grindeanu: Sorin Grindeanu este un personaj extrem de interesant, extrem de vizibil, cu o evoluție cel puțin stranie în PSD. Nu dezvolt acum analiza, însă Sorin Grindeanu ar fi un candidat redutabil. Ele este fie o variantă anti-Ciolacu, fie o variantă de avarie în cazul în care planul Iohannis – Ciolacu – Ciucă ar putea să cadă din cauza rapidității cu care se mișcă lucrurile pe plan continental și mondial. Într-o confruntare cu Sorin Grindeanu nu mi-ar fi frică să intru, nici deloc. Sorin Grindeanu este instituționalizat până-n vârful urechilor, eu nu sunt. Din câte îmi dau eu seama, schema campaniei prezidențiale din 2024 nu va semăna deloc cu celelalte campanii prezidențiale de până acum. Așa că efortul ridicol al televiziunilor, fie ele finanțate din exterior din Est sau din Vest, sau susținute, pe baza unor înțelegeri discrete sau secrete, între diverși actori ai politicii, finanțelor și afacerilor românești, cu ramificații internaționale, de a revigora emisiuni fanteziste în care candidații sunt ridiculizați în funcție de limbaj, de vestimentație, de cunoștințe generale sunt desuete și sortite eșecului. Așa că o confruntare cu Sorin Grindeanu nu se va desfășura la acest nivel. E posibil ca Sorin Grindeanu să știe de la marțieni că, dacă Bufnilă intră în finală, cel puțin un sfert din PSD l-ar vota pe Bufnilă fără drept de apel. Există pentru această situație o analiză aparte care nu are nici în clin nici în mânecă cu sondajele de opinie făcute aiuristic, după metode sociologice învechite, într-o realitate complet asimetrică și vălurită.

Finala Prezidențialelor din 2024, România: Bufnilă versus Gabriela Vrânceanu Firea: Adevărata istorie a Gabrielei Vrânceanu este cu totul alta decât știu lumea mare sau lumea mică, mass media, serviciile secrete, partidele politice și așa mai departe. Singurul om care ar putea-o duce la victoria prezidențială pe Gabriela Vrânceanu Firea scrie chiar acum aceste rânduri amuzante, poate. Pare de necrezut și chiar ea, Gabriela Vrânceanu Firea , dacă ar citi aceste rânduri, ar râde în hohote. Și eu i-aș da dreptate să râdă în hohote până la un punct, doar. Evoluția ei fulminantă în politica din România, ascensiunea în PSD, succesul obținut la Primăria Capitalei, fotoliul ministerial, au, undeva, într-un fundal discret, văluriri atât de fine încât dezvălurirea ar fi incredibilă. Desigur, Marii Maeștrii nu vor dezvăluri niciodată fundalul căci el aparține unei lumi ficționale aparte, stranii, complet stranii în care strategiile profunde se întâlnesc cu procesualitățile politice, militare, financiare, extrem de sensibil vălurite. Nu de mult, Marcel Ciolacu a afirmat că Gabriela Vrânceanu Firea e un bun candidat al PSD la Primăria Capitalei și că e un contracandidat redutabil pentru Nicușor Dan, actualul primar. Nicușor Dan care, posibil, de ce nu, ar putea fi unul dintre candidații la Prezidențiale în 2024. Nu ca să câștige fotoliul mult râvnit de mulți, ci pentru dinamizarea jocului politic: negocieri, cedări, câștiguri, poziționări, fonduri, și așa mai departe. Marcel Ciolacu a punctat astfel cam care ar trebui să fie evoluția viitoare a Gabrielei Vrânceanu Firea. Într-o nebunie rebelă, calculată cu atenție, însă, Gabriela Vrânceanu Firea ar putea să iasă din lesa temporară a lui Marcel Ciolacu și să candideze la Prezidențiale în 2024. Desigur, e fată inteligentă, are fonduri, are expunere publică dar nu e hei-rupistă. Cu un sprijin politic adecvat, cu susținerea unor moguli care s-au săturat de Marcel Ciolacu, cel aflat în mrejele lui Klaus Iohannis, Gabriela Vrânceanu Firea ar putea candida. Bineînțeles, ca să ne păstrăm în nota pur anecdotică a acestei povești, în Finala Prezidențialelor din 2024, România ar da nas în nas cu mine. Ar fi o întâlnire haioasă, după ani și ani. Ce s-ar putea întâmpla? Poate că Gabriela Vrânceanu Firea ar putea câștiga Alegerile prezidențiale în 2024. De ce nu?! Bătăioasă, ambițioasă, curajoasă uneori, răzvrătită, poate că ar putea ține piept marilor provocări pe care România le va avea în curând. Aici se cuvine să fac o adnotare care să încurce și mai mult căile stelare ale acestei compoziții prezidențiale, ușor anecdotice dar cât se poate de reale: omul de încredere al lui Cătălin Popescu Tăriceanu, de la Guvern, era de fapt omul meu de încredere. E doar așa, o scurtă ocheadă către fundalul care aparține unei lumi ficționale aparte, stranii, complet stranii, în care strategiile profund vălurite se întâlnesc cu procesualitățile politice, militare, financiare, extrem de sensibil vălurite.

Epilog de moment: Toate variantele de joc politic, sute și sute la număr, sunt deschise. Viitorul va cerne într-un fel sau altul personajele din această povestire și multe altele pe care încă ne le-am adus pe această scenă ficțională. Printre altele, eu aș putea avea un succes zdrobitor la Alegerile Prezidențiale din România din anul 2024 dacă PNL se va rupe brusc. E un scenariu nasol pentru tripleta Iohannis – Ciolacu – Ciucă și pentru mulți alții. Coabitarea PNL – PSD din acești ani a fost convenabilă atât americanilor cât și Europei Occidentale dar, se pare, și rușilor. Stabilitatea din România a fost de bun augur pentru americani. George Simion și partidul lui AUR au rămas descoperiți, în câmp deschis, din cauza Războiului din Ucraina. George Simion a pierdut masiv din electoratul lui, altminteri extrem de volatil, din capitalul de imagine pe care încearcă, neinspirat, să-l cârpească, el nemaifiind acum un pericol pentru PNL. Din această cauză, forțele centrifuge din PNL s-ar putea răzvrăti împotriva lui Iohannis și împotriva lui Ciucă și ar putea da peste cap toate negocierile, înțelegerile și parafările secrete schimbând, într-un mod surprinzător și magistral, întreg jocul politic pentru Anul Electoral Vălurit 2024…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.