FMI: PIB-ul României va scădea cu 1,9% în 2010

FMI a revizuit în jos de creştere economică pentru 2010. România va avea o contracţie de 1,9% în 2010, urmând ca în 2011 economia României să crească cu 1,5-2%. Declaraţiile aparţin şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.

Creşterea economică a fost pozitivă în al doilea trimestru din 2010, dar va reveni pe scădere în trimestrul III. Rămân provocări legate de reformarea finanţelor publice. Un sector public mai suplu va permite salarii mai bune pentru funcţionari”, a declarat Jeffrey Franks la conferinţa de presă în care delegaţia FMI şi-a prezentat concluziile privind misiunea de evaluare a economiei româneşti.

Boardul FMI va aproba eliberarea următoarei tranşe de 914 milioane euro din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care şi plata a 2 miliarde lei în contul arieratelor statului.”La nivel de experţi am costatat că performanţele la finele lunii iunie sunt bune iar programele sunt adecvate atingerii ţintelor majore din program. Odată ce autorităţile române vor realiza precondiţiile boardul FMI se va reuni şi se va aproba eliberarea tranşei de 914 milioane euro. Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. Din nefericire soldul arieratelor nu s-a micşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca reviziuirea acordului să fie aprobată de Board, Guvernul trebuie să plătească 1,9 – 2 miliarde de lei din arierate”, a spus Franks.

Potrivit FMI, BNR nu trebuie să înăsprească politica monetară după majorarea TVA de la 19 la 24%, întrucât efectele vor fi temporare şi se vor disipa în a doua parte a anului 2011, dar banca centrală trebuie să rămână „vigilentă”, a spus şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks.”Creşterea TVA va avea un efect temporar asupra inflaţiei, dar ne aşteptăm ca aceste efecte să se disipeze în a doua parte a anului 2011. Nu cred că politica monetară necesită o înăsprire din cauza majorării TVA. BNR trebuie să rămână vigilentă asurpa efectelor de runda a doua”, a spus Franks. El a arătat că în condiţii de recesiune, efectele de runda a doua din creşterea unei taxe precum TVA se propagă într-o mai mică măsură.

De asemenea FMI a cerut Executivului bugetari mai puţini, salarii mai bune pentru funcţionari. Şeful misiunii FMI a precizat că există în continuare provocări legate de reformarea finanţelor publice şi că un sistem public mai suplu va permite salarii mai bune pentru funcţionari. Reforma sistemului de salarizare în domeniul public va fi aprobată în 2-3 luni, a mai adăugat Franks.

România va atinge ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, de 4,4% din PIB, fără măsuri suplimentare, dacă cele luate în acest an vor fi menţinute şi în 2011, a declarat miercuri şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks.”Dacă România va menţine actualele măsuri şi pe parcursul anului viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB. Cu toate acestea, trebuie să avem un control ferm asupra cheltuielilor publice”, a spus Franks la conferinţa comună cu CE şi Banca Mondială.

Printre măsurile adoptate de Guvern pentru atingerea ţintei de deficit bugetar în acest an se numără reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%.

Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au virat mai mult de jumătate din banii prevăzuţi în pachetul de finanţare a României.

Mai exact, 10,7 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 miliarde de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de la Banca Mondială.

România a primit cinci tranşe de la Fondul Monetar Internaţional şi două de la Comisia Europeană. În total, FMI, Bruxelles-ul şi Banca Mondială au împrumutat România cu mai bine de 13 miliarde de euro. Mai avem de primit fonduri importante de 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru Trezoreria statului şi încă aproape trei miliarde de la Fondul Monetar, care se vor duce în visteria Băncii Naţionale a României.

Acordul de-acum merge bine, dar istoria relaţiilor dintre România şi FMI nu arată deloc la fel. Din 1990 până în prezent, ţara noastră a încheiat opt acorduri cu FMI, inclusiv cel parafat în 2009. Dintre acestea doar unul a fost finalizat cu succes: de cele mai multe ori, acordurile se rupeau după ce intra prima tranşă. Acum, analiştii nu mai văd riscul ruperii acordului cu Fondul Monetar, mai ales în condiţiile în care România pare să fi învăţat din greşelile vecinilor.