Preşedintele Ungariei, Novak Katalin, a dezvelit sâmbătă, la Alba Iulia, alături de episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Kato Bela, şi primarul municipiului, Gabriel Pleşa, o statuie a principelui Gabor Bethlen, la împlinirea a 400 de ani de la înfiinţarea Colegiului Academic, una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din Transilvania secolului al XVII-lea. Nu au lipsit momentele de tensiune.
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa, a susţinut că meritele principelui Gabriel Bethlen în Alba Iulia nu pot fi contestate. De numele acestuia se leagă, a afirmat edilul, una din cele mai înfloritoare perioade ale Transilvaniei.
„Astăzi, împreună cu Eparhia Reformată din Ardeal, trăim un moment de sărbătoare, Ziua unităţii reformate, şi ne exprimăm gratitudinea pentru demersul amplasării statuii principelui în Cetatea Alba Carolina”, a spus Pleşa, care a precizat că rolul municipalităţii a fost doar de a încuviinţa amplasarea statuii.
Prezent la eveniment, secretarul de stat pentru Culte în Guvernul României, Victor Opaschi, a afirmat că principele Bethlen a fost o personalitate marcantă a vremii sale, un conducător pragmatic şi ambiţios, care visa o ţară uşor de guvernat într-o Europă în căutare de echilibru politic şi religios.
„Prezenţa mea la acest eveniment este o expresie a bunelor raporturi care există în ţara noastră, între stat şi cultele religioase, între Biserica Reformată şi Secretariatul de stat pentru Culte, principala instituţie a statului român care, de 160 de ani, elaborează şi aplică politici publice în domeniul vieţii religioase”, a spus Opaschi.
Inaugurarea statuii a fost marcată de un eveniment care l-a avut în prim-plan pe senatorul PSD de Alba, Călin Matieş. După ce i-a oferit preşedintelui Ungariei un buchet de flori şi o cocardă tricoloră, social-democratul a aşezat o reproducere a unui tablou cu Avram Iancu lângă monument, susţinând că, la 150 de ani de la moartea acestuia, „în mijlocul cetăţii trebuia să fie Avram Iancu”.
„Vreau să-l pun pe Avram Iancu aici, pentru că sunt 150 de ani (de la moartea sa – n.r.) şi cetatea avea nevoie de Avram Iancu. În mijlocul cetăţii trebuia să fie Avram Iancu”, a spus Călin Matieş, răspunzând unei persoane care l-a acuzat că vrea să provoace circ, că „nu este vorba de circ, este vorba de identitatea naţională”.
Liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, care a participat de asemenea la evenimentul care a inclus şi dezvelirea statuii principelui Gabriel Bethlen, a spus că, „în timp ce alţii dărâmă statui şi creează conflicte, noi ridicăm statui şi construim un viitor paşnic, bazat pe respect şi înţelegere reciprocă”.
„Faptul că Bethlen Gabor are statuie de astăzi în Alba Iulia, indică, printre altele, că o comunitate care este majoritară în oraş, a acceptat eroul unei comunităţi minoritare. Acest gest puternic şi demn de preţuit pentru noi că statuia este amplasată în cetatea Alba Iulia şi autorităţile locale nu au încercat să ascundă monumentul într-un colţ al oraşului. Nu! Monumentul principelui Bethlen Gabor a primit loc în cetate, un loc care, pentru noi, semnifică perioada de aur a Transilvaniei, iar pentru prietenii noştri români evocă naşterea României moderne”, a declarat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, asemenea gesturi arată clar că în trecutul celor două popoare „pot exista dezacorduri, chiar controverse, dar prezentul este comun şi dacă suntem înţelepţi, şi viitorul este comun”.
Kelemen Hunor a punctat că statuia lui Gabriel Bethlen, pe lângă multe altele, stă mărturie despre aceste lucruri.
„Statuia fostului principe oriunde în Transilvania ar fi într-un loc bun, dar în Alba Iulia este amplasată în locul său adevărat, unde îi este locul”, a opinat liderul UDMR.
Acesta a arătat că opera de viaţă a lui Gabriel Bethlen, „principele remarcabil al maghiarilor din Transilvania”, are cel puţin două aspecte datorită cărora, în Europa de Est, poate fi un exemplu pentru orice om politic.
„Pe de o parte, prin aplicarea persistentă şi consecventă a convingerii că statele mai mici, fără statut de superputere, pot avea succes, dacă înţeleg şi folosesc în avantajul lor realitatea politică – dacă trebuie, cu o contrabalansare inteligentă, dacă e necesar, cu confruntare, dar mereu ţinând cont de propriile interese, cum a făcut Bethlen Gabor faţă de imperiile habsburgice şi otomane. Pe de altă parte, cu acea convingere că o operă de om politic, om de stat poate fi de durată doar dacă edifică viitorul”, a spus Kelemen Hunor.
Acesta a mai spus că Gabriel Bethlen nu trebuie privit „doar ca pe un mare strămoş”, ci şi ca „pe un exemplu de urmat”.
„Dacă privim statuia lui Bethlen Gabor să ne amintim încă un lucru. Merită să luptăm pentru ceea ce credem cu adevărat. Chiar dacă această dorinţă sau intenţie este mult mai avansată decât timpurile prezente. Trebuie să facem întotdeauna ceea ce se poate”, a declarat liderul UDMR.
El a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în edificarea statuii principelui, creaţie a sculptorului orădean Deak Arpad.
„Putem fi mândri, deoarece am făcut ce s-a putut, poate chiar un pic mai mult. În timp ce alţii dărâmă statui şi creează conflicte, noi ridicăm statui şi construim un viitor paşnic, bazat pe respect şi înţelegere reciprocă”, a conchis Kelemen Hunor.
Ce a declarat și președinta Ungariei
„Ieri, aici, în sudul Transilvaniei, ne-am întrunit în zece biserici pentru a celebra. Ne-am întrunit bucuroşi unii de alţii, mulţumiţi de retrospectiva unui lung deceniu de construiri fără de seamăn, rezultat al eforturilor conjugate ale patriei mamă şi comunităţilor maghiare reformate, catolice, evanghelice, unitariene de aici. Mulţumesc celor care contribuie la acest efort, mulţumesc celor care înţeleg că rămânerea comunităţilor maghiare din Transilvania pe pământurile natale, prosperitatea comunităţilor noastre înrădăcinate în afara graniţelor, este o valoare şi un interes comun, care niciodată nu se întoarce împotriva altora”, a afirmat, preşedintele Ungariei, potrivit traducerii asigurate de organizatori pe un ecran.
Novak Katalin a evocat, în discursul său, personalitatea lui Bethlen Gabor (Bethlen Gabriel, Principe al Transilvaniei între 1613 şi 1629 – n.r.), despre care a spus că nu este dat uitării la 400 de ani de la domnia sa.
„Bethlen Gabor ne obligă să construim prin credinţă, cu credinţă pentru perenizarea credinţei noastre. Fără încrederea în providenţa divină, munca de-o viaţă a lui Bethlen rămâne inexplicabilă şi de neînţeles, căci el, atunci, prins între doi păgâni, a făcut tot ceea ce i-a stat în putinţă pentru ţară (…). Cum să poţi construi dacă pe de o parte se dezlănţuie turcii şi tătarii, pe de altă parte te asupresc austriecii şi germanii şi te mai ameninţă şi ostilităţile interne? Numai cu credinţă. În ciuda tuturor relelor, această credinţă le-a dat putere celor care nu au dat bir cu fugiţii, deşi nu mai aveau nicio speranţă (…). Şi ei nu numai că au rămas în Transilvania, dar această credinţă vie, în ciuda tuturor relelor, i-a făcut să stea locului, să aibă copii, să înfiinţeze şcoli, să fie dascăli, să ţină slujbe, să cultive pământul şi la nevoie să se apere înarmaţi”, a spus preşedintele ungar.
Potrivit acesteia, maghiari din Transilvania „sunt încă maghiari în pofida greutăţilor”.
„A rămâne şi a prospera pe acest pământ este rezultatul convingerii general valabile a comunităţilor, familiilor, oamenilor de rând energici şi personalităţilor de vază. Credinţa maghiarilor transilvăneni este o credinţă păstrată în pofida situaţiei. Maghiarii din Transilvania nu sunt doar maghiari, ei sunt încă maghiari în pofida greutăţilor. Ei ştiu din adâncul sufletului că pot contribui cu adevărat la îmbogăţirea patriei mamă şi a pământului lor natal doar dacă păstrează dulcea noastră limbă maternă, dacă preţuiesc şi transmit obiceiurile, costumele şi mândria moştenite de la strămoşii noştri. Ei nu pot contribui la prosperitatea Ungariei şi a României decât păstrându-şi identitatea”, a declarat Novak Katalin.
Oficialul maghiar a mai spus că principele Gabriel Bethlen a fost capabil să guverneze şi să conducă poporul nu datorită avuţiilor, puterii sale sau privilegiilor moştenite, ci datorită înţelepciunii, datorită determinării sale neclintite de a negocia cu oricine, de a înfrunta pe oricine la nevoie şi de a se reconcilia cu oricine pentru a salva Transilvania.
„Dar, în cele din urmă, cel mai important pentru el era totdeauna supravieţuirea, securitatea şi prosperitatea poporului său. Aceasta este esenţa politicii nobile a lui Bethlen, de a servi binele public, binele maghiarimii. De aceea nu-l dăm uitării. Pentru că noi avem aceeaşi menire, să negociem, să încheiem acorduri, să căutăm aliaţi, să deschidem uşi pentru o viaţă din ce în ce mai bună a maghiarilor. Şi tot ce facem să fie şi spre binele celor dispuşi să coopereze şi să ne fie aliaţi. Acesta este viitorul Europei Centrale. Căutăm aliaţi pentru a evita războiul cu arme, pentru ca războiul ideologic împotriva ordinii divine a creaţiei, familia să rămână familie, bărbatul bărbat, femeia femeia, şi naţiunea să fie cadrul vital natural al coexistenţei noastre”, a mai spus Novak.
Realizată de sculptorul orădean Deak Arpad, statuia principelui Bethlen, considerat unul dintre cei mai importanţi principi ai Transilvaniei, pe care a condus-o între 1613 şi 1629, este amplasată în interiorul cetăţii, într-un scuar de lângă Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Lucrarea a fost finanţată de către Eparhia Reformată din Ardeal.
Reamintim că noul preşedinte al Ungariei, Katalin Novák. se află într-o vizită privată în România.
Multumesc Dan si Doru Popescu pentru informatiile si perspectiva proiectata ! Cu un efort de detasare, am putea (!?) sa-i multumim si Dnei Presedinte a Ungariei pentru a fi starnit comentariile Dvs. Daca ar fi procedat cu mai mult tact, ar fi ajutat la o reala si benefica reconciliere intre romani si unguri. Din pacate agenda dansei, aceeasi cu a lui Viktor Orban, este una nostalgic imperiala si de aici eforturile stangace de a-l anexa pe Gabor Betlehen unui proiect cu care acesta are prea putin de a face. Dacia visata de el fiind mult mai aproape de Romania actuala decat decat de Ungaria Mare cu a carei harta se autosugestioneaza Viktor Orban, inspirat si de mentorul sau de la Moskova.