Franța, o țară la limită. De la ferme la licee, criza afectează toate categoriile sociale

O acumulare de crize fără precedent

Franța se confruntă cu o acumulare de crize economice, sociale și climatice, potrivit unei analize publicate de cotidianul Le Monde. Textul descrie o țară epuizată, aflată între revoltă și resemnare după o vară marcată de valuri de caniculă și de incendii de vegetație. Lista problemelor include pagubele agricole provocate de căldură și secetă, datoria publică în creștere, dobânzile ridicate, scumpirile, lipsa locuințelor, șomajul și protestele elevilor din licee.

Analiza apreciază că incertitudinea privește și riscurile viitoare: accelerarea schimbărilor climatice pentru care țara nu este pregătită, o posibilă criză financiară și o creștere a șomajului pe fondul avansului rapid al inteligenței artificiale. Potrivit textului, Franța pare să rămână în urmă în toate aceste domenii, iar guvernul nu are soluții.

Impactul financiar asupra populației este ilustrat de mărturii culese pe teren. Jérémie, un muncitor de 31 de ani dintr-un depozit, a declarat la o stație Intermarche din Caulnes, în Bretania, că participarea la o grevă sau la un protest a devenit un lux, pentru că trebuie să-ți permiți să lipsești o zi de la muncă. Bărbatul parcurge zilnic aproximativ 100 de kilometri cu mașina și își limitează alimentarea la 30 de euro. Thomas, un antreprenor de 33 de ani, a spus că va pleca din Franța dacă situația nu se schimbă curând și a criticat nivelul taxelor. Persoanele citate doar cu prenumele nu au dorit să-și dea numele complet.

Costul vieții, datoria publică și criza locuințelor

Costul vieții, influențat de scumpirea energiei, este principala preocupare a gospodăriilor. Potrivit centrului de cercetări economice CEPREMAP, ponderea gospodăriilor care se consideră stabile financiar este de 28%, cel mai scăzut nivel de la lansarea barometrului trimestrial privind bunăstarea francezilor, în 2016. Alte 22% își folosesc economiile, iar 6% se îndatorează.

Guvernul premierului Sebastien Lecornu are o marjă de manevră redusă în proiectul de buget, iar creșterea taxelor nu este o opțiune, în timp ce se discută despre o contribuție mai mare din partea pensionarilor. Datoria țării a ajuns la nivelul record de 119% din produsul intern brut, potrivit institutului național de statistică INSEE. Dobânzile cresc, iar Franța, urmărită îndeaproape de piețele financiare, este expusă riscului unei crize majore, comparabile cu cea a Greciei din anii 2010, notează Le Monde.

Majorarea dobânzilor a afectat direct gospodăriile și a adâncit criza locuințelor, existentă de un deceniu. Djamel Gouissem, funcționar public în cea mai joasă categorie salarială, și soția sa Laureline, educatoare, au cumpărat o casă de 110.000 de euro într-o fostă regiune minieră din nordul țării, la 40 de kilometri de Lille, unde lucrează. Potrivit lor, nu au putut împrumuta suficient pentru a cumpăra mai aproape de oraș. Izolarea casei trebuie refăcută, dar după ce au văzut devizele au amânat lucrarea, deoarece veniturile lor depășesc ușor pragul pentru ajutor financiar. Vara aceasta au instalat un aparat de aer condiționat în camera celui de-al doilea copil, iar o parte din lucrări au fost finanțate cu sprijinul părinților.

Liceele: blocaje, intervenții ale poliției și reținuți

Sentimentul de umilință este menționat în licee din suburbii și din centrele orașelor, dar și în universități, și alimentează o mișcare de protest neașteptată. Elevii invocă toalete defecte, fără săpun și hârtie igienică, ore la care profesorii absenți nu sunt înlocuiți în ultimul an de liceu, clase supraaglomerate, fără suficiente scaune, sufocante vara și reci iarna, precum și inegalitățile față de școlile private.

Intervențiile forțelor de ordine la blocadele din licee, cu încărcături ale poliției antirevoltă și gaze lacrimogene, au dus la reținerea a aproximativ 7.000 de persoane, majoritatea minori. Cifra este fără precedent, inclusiv în comparație cu perioada de vârf a mișcării Vestelor Galbene din 2018. Mișcarea a pornit din cartiere muncitorești, unde numărul elevilor cu origini imigrante este mare, iar frica de venirea la putere a extremei drepte explică în parte mobilizarea, arată analiza.

Firdaws Kilani, studentă de 18 ani la arte vizuale, care a participat la blocada de la Universitatea Paris VIII-Vincennes-Saint-Denis, intenționează să devină profesoară și să susțină concursul CAPES. Întrebată despre anxietatea generației sale față de viitor, ea a răspuns printr-un singur cuvânt: demnitate.

Caniculă, incendii și reducerea Fondului Verde

Seria de valuri de căldură începută la sfârșitul lunii mai a generat o anxietate reală legată de un climat tot mai greu de suportat. Orașul Nîmes, din sudul țării, a înregistrat peste 113 zile cu temperaturi de peste 30°C și 69 de zile peste 35°C. Mathilde, psiholog pentru sugari în vârstă de 50 de ani, a povestit că a dormit toată vara în living, singura cameră cu aer condiționat.

Amara Fitdaoui, în vârstă de 37 de ani, mamă a patru copii cu vârste între 3 și 12 ani, care locuiește într-un ansamblu de locuințe sociale lângă Alès, a descris vara drept o încercare dificilă, cu nopți în care își răcea copiii cu cârpe umede.

Căldura a alimentat incendii de vegetație de amploare și intensitate fără precedent. Potrivit unui prim raport al Oficiului Național al Pădurilor (ONF), publicat pe 24 septembrie, aproximativ 98.000 de hectare de păduri și terenuri agricole au ars în Franța continentală în 2026, puțin sub recordul din 1976, de 100.000 de hectare.

CITEȘTE ȘI:

71.500 de manifestanţi în Franţa, 504 arestări şi 48 de poliţişti şi jandarmi răniţi la protestele elevilor

Suprafața reprezintă de cinci ori media ultimilor 20 de ani. Pompierii, care au pierdut patru colegi în iulie, au fost descriși ca slab echipați, cu lipsă de camioane, avioane și personal. Câteva mii dintre ei au marșăluit la Paris pe 29 septembrie, după mai multe săptămâni de grevă.

Totodată, Fondul Verde, destinat sprijinirii autorităților locale în proiecte de protecție a mediului, a fost redus în 2026 la cel mai scăzut nivel: de la 2,5 miliarde de euro în 2024 și 1,15 miliarde în 2025, la circa 837 de milioane de euro.

Proiectul de buget pentru 2027 prevede o creștere de 150 de milioane de euro, dar 200 de milioane sunt deja alocate renovării energetice a clădirilor statului, ceea ce reduce efectiv suma disponibilă pentru autoritățile locale. Fondul pentru proiecte de căldură regenerabilă ar urma să scadă de la 800 de milioane de euro în 2026 la 500 de milioane în 2027.

Agricultura, între pierderi și măsuri de urgență

Premierul Lecornu a declarat agricultura „prioritatea numărul unu” a toamnei. Seceta a distrus culturi, iar scumpirea petrolului a majorat costurile cu combustibilul și îngrășămintele, astfel că multe ferme sunt amenințate. Principalul sindicat al fermierilor, FNSEA, estimează pierderile la 10 miliarde de euro. Bertrand Venteau, președintele sindicatului Coordination Rurale, a vorbit despre pierderi de 30% în toate modelele de exploatare și de până la 70% în unele cazuri. Ministerul Agriculturii estimează că 30.000 de ferme au nevoie urgentă de ajutor substanțial, iar președintele FNSEA, Arnaud Rousseau, a avertizat că supraviețuirea agriculturii franceze este în joc.

Joi, 8 octombrie, guvernul a anunțat împrumuturi în numerar fără dobândă și eliberarea pe piață a peste 10 milioane de barili de motorină. Potrivit Le Monde, măsurile nu vor fi suficiente pentru cei care sunt deja în faliment.

Romaric Viala, viticultor și cultivator de cereale din Saint-Nazaire-des-Gardies, în sudul țării, a spus că recoltele de sorg și floarea-soarelui au fost cele mai afectate, cu randamente mai mici cu până la 80% pe unele parcele. În medie, producția de floarea-soarelui a scăzut cu 60%. Terenurile agricole din regiunea sa nu au acces la irigații. Pe 29 septembrie, el a participat la un protest în fața prefecturii locale și a afirmat că unii colegi tineri se întreabă dacă vor mai activa în domeniu anul viitor.

Creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă

Pe 29 septembrie au protestat și angajații din sectorul public, unde nemulțumirea și epuizarea se văd mai ales în spitale, în special în serviciile de urgență. Rozenn Guéguen, secretară națională pentru sănătate și servicii sociale în sindicatul CFDT, a declarat că moralul personalului scade din cauza lipsei de recunoaștere și a resurselor insuficiente. Barometrul sindicatului privind ocuparea în sectorul public, publicat pe 30 aprilie, arată că 47% dintre angajați se declară îngrijorați, iar 34% obosiți.

Sindicalista a avertizat că abandonarea serviciilor publice și a personalului acestora reprezintă un risc politic, deoarece alimentează creșterea sprijinului pentru Rassemblement National (RN) în rândul angajaților din sectorul public. Un studiu al politologului Luc Rouban, publicat în august, indică o tendință similară: printre funcționarii statului care declară o apropiere de un partid, 24% s-au declarat apropiați de RN în 2026, față de 12% în 2019. Creșterea este mai mare în serviciile publice regionale și spitalicești, unde 29%, respectiv 28% au declarat sprijin pentru RN, adică dublul ponderii din 2019. Potrivit lui Rouban, evoluția se explică în special prin lipsa de recunoaștere acordată angajaților din sectorul public.