Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, în a cincea zi a summitului de la Bruxelles, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie.
„Bună dimineaţa tuturor! Avem un acord. Am reuşit! Europa este puternică, Europa este unită!”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului European, la încheierea summitului Uniunii Europene.
Liderii ţărilor europene şi ai instituţiilor UE au aprobat un buget multianual pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.
În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro (mai puține decât se plănuise inițial – nr.) şi din credite de 360 de miliarde de euro.
„Am negociat patru zile şi nopţi lungi, peste 90 de ore, dar a meritat”, a afirmat, la rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
„Este o zi istorică pentru Europa”, a transmis, pe Twitter, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Figaro. Preşedintele Franţei a exprimat regret că au fost menţinute reduceri ale contribuţiilor bugetare pentru unele ţări. „Putem regreta că au fost menţinute aceste reduceri, dar ar fi fost o altă luptă, ar fi fost necesară o schimbare a filosofiei. Germania a acceptat să nu majoreze reducerea bugetară cum au făcut alţii, astfel că, net, este chiar o scădere. Realitatea discuţiilor din ultimele zile este că Germania, Franţa, Italia şi alţii au acceptat să transfere lucruri altor ţări pentru a le convinge. Este un mecanism perfect? Nu, dar am reuşit să schimbăm un lucru fundamental, să facem împrumuturi în comun şi să avem un mecanism real de transfer”, a subliniat Emmanuel Macron, potrivit site-ului Politico.eu.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-a declarat mulţumită de rezultat. „Nu a fost uşor. Ceea ce contează este că în final am ajuns la un rezultat comun”, a declarat Angela Merkel, potrivit site-ului Tagesschau.de, subliniind că noua situaţie necesită noi metode. „Sunt mulţumită că Europa a demonstrat că poate acţiona împreună”, a adăugat cancelarul Germaniei.
„Avem un acord. Şi este un acord foarte bun! Cu un buget pentru perioada 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro şi un plan de relansare de 750 de miliarde, Uniunea Europeană nu a mai decis niciodată să investească într-un mod atât de ambiţios în viitor”, a declarat, la rândul său, premierul Belgiei, Sophie Wilmes.
„Este un acord extraordinar pentru Europa, este un acord extraordinar pentru Spania. Agenda Uniunii Europene şi agenda Spaniei sunt sincronizate perfect”, a comentat premierul spaniol, Pedro Sanchez.
„Am reuşit acest rezultat prin menţinerea demnităţii ţării noastre şi a autonomiei instituţiilor comunitare”, a afirmat, la rândul său, premierul Italiei, Giuseppe Conte, citat de cotidianul La Repubblica.
„Vă mulţumim pentru rezistenţa şi determinarea din ultimele zile. Putem contracara consecinţele crizei Covid-19 doar prin colaborare. Acordul demonstrează că Uniunea Europeană se mobilizează şi se uneşte pentru ajutarea cetăţenilor Europei”, a afirmat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).
Cotidianul Financial Times a scris anterior că Fondul de relansare va avea ca element central un program de granturi de 390 de miliarde de euro destinat ţărilor UE afectate din punct de vedere economic – o sumă semnificativ mai mică decât setul de 500 de miliarde de euro propus iniţial de Berlin şi Paris.
Liderii europeni au depus eforturi în aceste negocieri parţial din cauza opoziţiei exercitate de state pro-austeritate – Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia -, care contestă ideea de a permite Uniunii Europene să împrumute fonduri pe care să le asume drept cheltuieli bugetare comune ale ţărilor membre. Chiar şi după începerea summitului, aceste state au continuat să insiste asupra limitării cuantumului granturilor care vor putea fi acordate de Comisia Europeană, acceptând abia luni dimineaţă cifra de 390 de miliarde de euro.
Preţul concesiilor a fost majorarea reducerilor bugetare ale acestor state pro-austeritate, după un principiu lăsat moştenire de apartenenţa Marii Britanii la Blocul comunitar. În 1984, fostul premier Margaret Thatcher a obţinut avantajul acestui mecanism, dar, recent, mai multe ţări, în frunte cu Franţa, au cerut eliminarea acestor reduceri bugetare după Brexit.
Totuşi, acest mecanism a reapărut drept element de negociere în relaţia cu aceste ţări pro-austeritate, pentru a obţine acordul în reacţia fără precedent la coronavirus. Reducerea bugetară anuală a Austriei se va dubla, atingând nivelul de 565 de milioane de euro, iar cea a Olandei va ajunge la 1,92 miliarde de euro, de la 1,57 miliarde. De asemenea, Danemarca şi Suedia vor beneficia de reduceri bugetare.
Premierul olandez, Mark Rutte, a reuşit să impună un mecanism al blocării de urgenţă care va permite oricărui stat membru UE să semnaleze preocupări dacă alt stat nu onorează promisiunile de reformare a economiei, oprind temporar transferul fondurilor suplimentare de relansare. Dar, spre a mulţumi alte state, acest mecanism este limitat ca timp, oferindu-le liderilor UE un interval de doar trei luni pentru analizarea oricărei sesizări şi acordând Comisiei Europene decizia finală la nivel tehnic.
Agerpres relatează marți dimineață că planul prevede un fond de 750 miliarde euro, care ar putea fi împrumutaţi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare. Acest fond include subvenţii în valoare de 390 miliarde euro, care vor fi alocate statelor celor mai afectate de pandemie. Aceasta va fi datoria comună ce trebuie rambursată de Cei 27.
„Această emitere a datoriei comune, o premieră, se bazează pe o propunere franco-germană, care a suscitat o opoziţie din partea grupului ţărilor ‘frugale’, susţinute de Finlanda.
În afara acestor subvenţii, 360 miliarde euro vor fi disponibile pentru împrumuturi, rambursabile de ţările solicitante.
Planul este sprijinit de bugetul multianual al UE (2021-2027), care prevede 1.074 miliarde euro, ceea ce înseamnă 154 miliarde euro pe an”, mai notează agenția.
Liderii statelor UE au mai decis, pentru prima dată, condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea principiilor democratice şi a statului de drept în acordul asupra măsurilor de relansare economică adoptat marţi dimineaţă la finalul unui summit extraordinar la Bruxelles, a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit AFP.
”Este prima dată în istoria Europei când bugetul este legat de obiective climatice şi de respectarea statului de drept pentru acordarea finanţărilor”, a afirmat Charles Michel în conferinţa de presă organizată după patru zile şi patru nopţi de negocieri dificile.
”Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene”, a explicat, la rândul său, preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
Ce a zis Iohannis
Klaus Iohannis a declarat marţi dimineaţă, după ce liderii UE au ajuns la un acord, că România a obţinut 79,9 miliarde de euro.
”După discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”, a spus preşedintele, fără a da mai multe detalii despre această sumă.
Declarația lui Klaus Iohannis la încheierea summit-ului
https://www.facebook.com/privesc.eu/videos/2594643964130964/
Deci : „Premierul olandez, Mark Rutte, a reuşit să impună un mecanism al blocării de urgenţă care va permite oricărui stat membru UE să semnaleze preocupări dacă alt stat nu onorează promisiunile de reformare a economiei, oprind temporar transferul fondurilor suplimentare de relansare. (…)liderii statelor membre UE au convenit asupra unei formule ce condiţionează acordarea fondurilor UE de respectarea statului de drept.
Vom face „reformele „( adica demolarea , vanzarea ,etc a cea ce a mai ramas romanesc ) si tot nu vom primi banii .
Asa cum am spus , eu n-as lua nici un ban de la interlopii astia ci ss taxa insa la greu tot ce misca in Rou din banci,supermarcheturi , si multinationale ( cu exceptia Dacia ) si exploateaza resurse ale solului -pamanturi si paduri- si subsolului -petrol si gaze. Sa-i vad daca pleaca de la macelarie ! Mama lor de hoti !