Gabi Oprea, ca gheața în peșteră

„Dragi prieteni, am revenit în fruntea UNPR. Astăzi, în Conferinţa Naţională Extraordinară, colegii au decis prin vot să le fiu din nou preşedinte. Le mulţumesc şi vă spun tuturor: UNPR merge înainte!“, a declarat Gabiel Oprea la sfîrșitul lui 2018, după ce  a fost reales. A trecut de Crăciun și de Anul Nou, a scăpat de pofta de sarmale și de  cîrnați și, săptămîna trecută, s-a trezit de parcă i-ar fi răsărit colțul ierbii din gușa-i abundentă.

Și, iată ce-a  zis:
„Suntem într-un proces de reorganizare a partidului. Suntem singurul partid care ne-am ținut de cuvânt și nu am trădat niciodată, iar în ultimul timp au venit peste 50.000 de membri de partid noi, dintre care foști militari, polițiști, jandarmi, pompieri, rezerviști. Ne pregătim pentru alegerile europarlamentare, trebuie să strângem peste 200.000 de semnături valide. Ne organizăm, creștem numărul membrilor în toate organizațiile, ne mișcăm militărește, ca să spun aşa. Acum, România este pe un drum greșit și avem nevoie de solidaritate, de unitate, de a crește imaginea României în Europa.

Ne propunem să facem o figură onorabilă la europarlamentare, în iunie vom stabili pe cine sprijinim la președinţia României și ne propunem să ajungem la nivelul care am fost în 2015, un an în care UNPR era peste 15%. Ne dorim să avem o participare cât mai bună la alegerile locale din 2020 şi să intrăm în Parlamentul României…….Lucrăm la lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, plus că va fi, cel puțin, un maramureșan pe această listă. Va fi un om serios, va fi un om de valoare. Căutăm să punem oameni serioși, profesioniști, oameni care să reprezinte cât mai bine România și în primul rând să nu o denigreze de la Bruxelles.

La alegerile europarlamentare, spre deosebire de alegerile locale, intră mecanismul de partid, organizarea. De aceea, partidele care au o bună reprezentare în teritoriu vor avea rezultate și noi încercăm militărește să ne organizăm, să ne mărim numărul de membri de partid cu oameni serioși și să obținem un rezultat cât mai bun la europarlamentare“. (10 februarie 2019).

Nu puteam să trec peste această declarație care ne arată un general de patru stele care se  trezește din pumnul politicii și ne amenință cu revenirea. Gabriel Oprea este incurabil. Lumea lui se reduce la cît pricepe. Orice i-ai spune, orice i-ai face, oricît l-ai critica sau l-ai minimaliza, el o ține cu accepțiunea sa aproape proletară despre interesul național, cu științele Securității în spatele cărora se află tot un grup de interese, cu ordinea și disciplina militară din care provine.

Gabriel Oprea nu pricepe că este unul dintre cei care au ridiculizat ideea de politică în România, care au terfelit în lăturile mediocrității practica doctoratului în științe, care a izbutit, într-o Românie chinuită de aspirații europene, să reformeze un grup de modă veche, de comuniști ratați, de ofițeri resemnați în debaraua patriei și să încropească unul dintre cele mai influente grupuri de interese și afaceri, întins, mai ales, peste Voluntari și o parte din Ilfov. Urmele și dosarele lui Gabriel Oprea însă n-au dispărut. Iluziile omului încă nu s-au stins. Partidul său de grade încă încearcă să se ridice și să prindă viteză, semn că mările trecutului încă băltesc prin subsolurile unităților militare, a instituțiilor statului și prin afacerile mafioților de la periferie.

România nu poate scăpa de Gabriel Oprea pentru că nu poate scăpa de perspectiva  proletară și, pe alocuri, comunistă care supraviețuiește ca zăpada și ca gheața prin văgăunile munților din nordul Europei.