Gabriel Croitoru, într-un concert extraordinar cu Orchestra Naţională Radio

Gabriel Croitoru

Dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români ai momentului în Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio vineri, 2 martie, de la ora 19.00, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio. Solistul invitat al serii va fi violonistul Gabriel Croitoru, care va  cânta pe  legendara vioară Guarneri del Gesù, aceeaşi cu care George Enescu şi-a cucerit contemporanii.

Pe afișul concertului se vor afla Sinfonia da Requiem de B. Britten, Concertul nr. 2 în re minor pentru vioară şi orchestră, op. 22, de H. Wieniawski și Variaţiuni pe o temă originală Enigma, op. 36, de E. Elgar.

Solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio și profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, cu peste 1.000 de concerte și recitaluri susținute, Gabriel Croitoru este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați violoniști români. Este protagonistul a două turnee organizate de Radio România: Duelul Viorilor și Vioara lui George Enescu la sate, proiecte care au înregistrat un considerabil succes de public în ultimii ani, evenimente care l-au purtat pe scene din numeroase localităţi din întreaga ţară, unde a fost aplaudat de mii de spectatori entuziaşti alături de violonistul Liviu Prunaru şi de pianistul Horia Mihail.

Cei trei muzicieni au susținut în decembrie 2016, cu prilejul Zilei Naționale a României, două recitaluri în două prestigioase săli de concert: la Carnegie Hall (Weill Recital Hall), din New York și la Kennedy Center for the Performing Arts (Family Theater), din Washington, DC.

Violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o extrem de bogată prezenţă în viaţa muzicală în triplă postură de solist-concertist al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploieşti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca şi profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Dinamismul și elocvenţa interpretărilor sale au putut fi constatate de public în concerte şi recitaluri susţinute pe scenele tuturor Filarmonicilor din România şi pe podiumuri de concert din întreaga lume. Gabriel Croitoru a apărut ca solist în compania unor orchestre importante, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Gewandhaus Orchester Leipzig, Orchestra de Cameră Regina Sofia, Festival String of Lucern Chamber Orchestra, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon, Ansamblul orchestral din Marsilia, Filarmonica din Cannes, South-West Symphony. Astfel a avut ocazia să colaboreze cu dirijorii: Leopold Hager, Jacques Bodmer, Odon Alonso, Arturo Tamayo, Emanuel Krivinne, Rudolf Baumgartner, Jean Leber, Michel Tabachnik, Paul  Nadler, Hiroaki Masuda, Claude Bardon, Alan Tongue, Cem Mansur, Horia Andreescu, Ion Baciu, Ludovic Baci, Iosif Conta, Cristian Brâncuşi, Paul Popescu, Ovidiu Bălan, Romeo Râmbu, Gheorghe Costin, Vlad Conta, Petre Sbârcea, Dorin Frandeş, Camil Marinescu, Modest Cichirdan, Alexandru Iosub, Emil Simon, Emanuel Elenescu, Valentin Doni, Ilarion Ionescu-Galaţi şi mulţi alţii.

A susţinut recitaluri în Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, China, Bulgaria, S.U.A., ţări din fosta URSS, Ungaria, România. Din parcursul evoluţiei sale artistice, ca un factor major al progresului său, se evidenţiază participarea la viaţa competiţională naţională şi internaţională. În ţară, Gabriel Croitoru a participat şi a câştigat numai premii I la toate ediţiile concursului Cântarea României, este deţinătorul Marelui premiu şi al trofeului Lira de Aur la Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală C. Porumbescu, Suceava. Este câştigătorul Premiului I la Concursul Internaţional de Vioară Henryk Wieniawski, Lublin, Polonia (1979) şi la Concursul Internaţional de vioară Pablo Sarasate, Pamplona, Spania (1991), precum şi al Premiului pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de Sarasate. Este de asemenea câştigătorul multor altor premii importante, printre care Premiul II (premiul întâi neacordat) la Concursul Internaţional de vioară Tibor Varga, Sion, Elveţia, Premiul al III-lea la Concursul N. Paganini, Genova, Italia, Premiul special al juriului la Concursul Fritz Kreisler, Viena.

A fost catalogat de către presa franceză de specialitate, ca „un violonist excepţional, având o tehnică impecabilă”, după ce a câştigat Premiul al II-lea (premiul I neacordat) la Concursul Internaţional Zino Francescatti la Aix-en-Provence, Franţa (1987).

Arta sa interpretativă a fost captată şi se regăseşte în numeroase înregistrări pentru fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune (în perioada 1987 – 2008) şi pe 8 CD-uri.

Din 2008, violonistul Gabriel Croitoru a câştigat dreptul de folosinţă şi cântă pe o vioară construită în anul 1730 de celebrul lutier Giuseppe Guarneri, instrument care i-a aparţinut lui George Enescu.

Cristian Măcelaru

Cu o activitate dirijorală în plină ascensiune, Cristian Măcelaru și-a început cariera alături de Philadelphia Orchestra, iar în stagiunea 2010-2011 a fost numit dirijor asistent al aceleiaşi orchestre, fiind distins cu Sir Georg Solti Emerging Conductor Award pentru merite deosebite. Între evenimentele recente care l-au propulsat în atenţia publicului internaţional se numără colaborarea cu Orchestra Naţională Simfonică din Washington şi celebra violonistă Anne Sophie-Mutter.

A studiat la Universitatea Rice cu Larry Rachleff şi a obţinut diploma de masterat pentru dirijat. Având şi formaţie de violonist, Cristian Măcelaru a fost concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Miami, debutând la Carnegie Hall cu aceeaşi orchestră.

Şi-a desăvârşit formarea artistică urmând programe de perfecţionare la Tanglewood Music Center, Aspen Music Festival, a studiat cu David Zinman, Murry Sidlin, Rafael Frühbeck de Burgos, Robert Spano, Oliver Knussen şi Stefan Asbury. A fost dirijor rezident la Shepherd School of Music de pe lângă Universitatea Rice şi dirijor asistent al lui Larry Rachleff în cadrul Departamentului de Operă. Cristian Măcelaru a fost invitat să dirijeze Orchestra Simfonică din Chicago pentru a-l înlocui pe Pierre Boulez.

Preocupat de formarea şi susţinerea tinerilor muzicieni, Cristian Măcelaru a pus bazele proiectului Crisalis Music. A colaborat de-a lungul anilor cu Orchestrele Simfonice din Houston, Baltimore, Los Angeles, Toronto, Seattle, Detroit, precum şi cu Royal Scottish National Orchestra, Orchestra Simfonică a oraşului Birmingham, Orchestra Simfonică Radio din Berlin, RTE Dublin, Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, Civic Orchestra din Chicago, Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Orchestra Simfonică BournemouthResidentie OrkestHallé Orchestra, Orchestra Métropolitain din Montréal. De asemenea, Cristian Măcelaru a debutat cu mult succes alături de Orchestra Simfonică din Gothenburg, Suedia. În prezent este dirijor rezident al Filarmonicii din Philadelphia.

Opera este un alt gen care l-a fascinat mereu pe Cristian Măcelaru. A debutat la Opera din Houston în Madama Butterfly de G. Puccini. Tot în seria spectacolelor de operă se înscrie şi premiera operei Turning Point de Colin Matthew alături de Orchestra Centrului Muzical Tanglewood.

Dintre ultimele succese repurtate amintim concertele susţinute atât în Statele Unite ale Americii cât şi în Germania, alături de Orchestra Naţională Daneză.

Menționăm şi concertele susținute alături de celebra Orchestră a Filarmonicii din New York, concerte mult apreciate atât de publicul spectator, cât și de critica de specialitate.

Datorită profesionalismului şi aprecierii de care se bucură, Cristian Măcelaru a fost numit director muzical şi dirijor al Festivalului Cabrillo.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.