Gazele naturale: cel mai pesimist scenariu pentru iarnă

Prețul gazelor naturale a atins marți un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deși în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius. Prețurile gazelor și implicit cele ale electricității vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, susține analistul Dumitru Chisăliță. ”Problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor, și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări, vor fi determinați să ofere ”oricât” pe gaze, doar pentru a le avea”, a spus acesta.

Anul trecut creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice. Această situație a determinat o creștere a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre țări din Europa va aduce prețuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs.

Există două prognoze în spațiul public care arată că este posibil ca prețul gazelor tranzacționate pe bursă să crească cu 44% – 60% în iarna 2022-2023. Deși aceste valori sunt amețitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posbil al creșterii prețului la gaze în această iarnă, susține Chisăliță. ”În martie 2022, în cadrul dezbateriilor privind OUG de plafonare a prețului la gaze și energie electrică afirmam ””Conform proiectului de OUG prețul gazelor naturale vândute de producători se stabilește la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru populație și de 250 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziționa pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situație va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a prețului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv, acești consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta”, a spus Chisăliță.

Consumul de gaze a scăzut conform datelor INS în primele 6 luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale și cu 3,7% la energie electrică față de consumul din anul trecut. Asta în condițiile în care mulți dintre consumatori aveau prețurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie – septembrie anul acesta, și doar după această perioadă impactul prețurilor mari din prezent se va reflecta în activitatea companiilor. La sfârșitul anului 2022, urmare a restrâgerii activității unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului annal la gaze cu până la 15% (valoare la care ne am angajat să facem economii la gaze).

”Tot în martie 2022, atrăgeam atenția că plafonarea prețului la energie, va determina un cost pentru bugetul de stat al ”cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învățământului (3,7% din PIB)” . Autoritățile anunță acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea prețului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar și de cantități de energie electrică din import, și luând în considerare evoluția de pe bursele de gaze din Europa a prețului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperii aceste plăți către furnizorii din energie și gaze”, a declarat Chisăliță.

Potrivit acestuia, până în momentul de față am jucat ”bambilici” cu furnizorii și asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă și cantitățile de gaz și energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantități vor deveni semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenții de împrumut din umbră ai statului (băncile nu vor mai finanța furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceștia îl prezintă) și probabilitatea blocajului financiar pe piața gazelor și a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia și continuarea acestui joc periclitează siguranța aprovizionării cu gaze, a mai afirmat analistul.

Situația actuală ar fi fost mult decât predictibilă, însă încăpățânarea autorităților de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situația de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă, este de părere Chisăliță. ”Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic și în care se puteau aplica Măsuri Energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, și ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarera oamenilor – măsuri în energie la fel ca în anul 2021”, a conchis analistul.