Grecia a ieşit în stradă. „Hoţi, trădători! Unde s-au dus banii?”

Circa 20.000 de protestatari s-au adunat în centrul Atenei în cadrul manifestaţiilor care însoţesc greva generală de miercuri. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii care au încercat să forţeze cordonul de securitate din preajma Parlamentului. Au fost mobilizaţi 5.000 de poliţişti.

Protestele au loc in ziua în care premierul Georgios Papandreou se întâlneşte cu şeful statului pentru a discuta despre noi măsuri de austeritate. Guvernul trebuie să adopte un nou pachet de austeritate pentru 2014-2015, în valoare de 28 de miliarde de euro, în caz contrar urmând să piardă împrumutul de 110 miliarde de euro de la UE şi FMI. Sub presiunile FMI, premierul Papandreou nu a mai respectat promisiunea făcută grecilor de a nu mai impune noi taxe şi a iniţiat şi un program de privatizare pentru următorii patru ani, în valoare de 50 de miliarde de euro. Standard&Poor’s a coborât ratingul Greciei la CCC, cel mai mic dintre cele 131 de state monitorizate. Spania AA-, iar Irlanda BBB+.

„Hoţi, trădători! Unde s-au dus banii?”, „Parlamentul să le fie inchisoare!”, „Hoţilor, faceţi-vă bagajele şi plecaţi din ţară!”, „Acum vorbim noi!”, strigau grecii revoltaţi, potrivit Reuters. „Măsurile astea nu ne duc nicăieri. Nu duc decât la şomaj, foamete şi sărăcie. Nu am fi aici daca politicienii ar face şi ei sacrificii. Suntem total dezamăgiţi”, spune un pensionar. „Nu este doar o problema economică, este o problema morală şi politică”, spune o angajata a unei bănci. Din lozinci nu a lipsit nici celebrul strigat din războiul civil spaniol, „No pasaran”. „Grecia este în pericol, este cea mai importanta mobilizare” începând din anii ’70, împotriva huntei militare, spune o tânără de 30 de ani.

Ţara este paralizata de această a treia grevă generală din 2011. Porturile sunt închise, la fel şi băncile, şi spitalele, şi companiile de stat. Participă la grevă cel mai mare sindicat din sectorul public, ADEDY, şi GSEE, cel mai mare sindicat din sectorul privat.

„Dupa 25 de ani de muncă câştig 1.100 de euro pe lună. Acum salariul se va reduce la 900 de euro. Cum să trăim cu banii ăştia?, spune o asistentă de la un spital de stat.

Noile măsuri de austeritate ar reduce cu 20% cele 750.000 de posturi din sectorul public, ar mări taxele pentru posesorii de piscine (acestea sunt vânate de cei de la fisc din elicopter, pentru că puţini greci le declară) şi ar impune noi taxe pentru băuturile nealcoolice.

Socialiştii care se află la guvernare au pierdut mai mulţi deputaţi şi au ajuns la 155 de mandate din totalul de 300. „Trebuie să fii crud ca un tigru pentru a vota asemenea măsuri. Eu nu sunt”, a spus ultimul plecat din grupul socialist. Sondajele arată ca 62% dintre alegători consideră că guvernul va recurge la alegeri până în 2013, când se încheie mandatul.

Salariul minim in Grecia este de putin peste 500 de euro. Începând din primăvara lui 2010, guvernul socialist de la Atena a decis îngheţarea salariilor, majorarea la 40 de ani a perioadei de muncă pentru primirea unei pensii integrale, reducerea pensiilor cu circa 7% şi majorarea succesivă a TVA de la 19 la 23%. Guvernul a decis şi anularea celui de al 13-lea şi al 14-lea salariu. În sistemul bugetar, bonusurile au fost reduse la maximum 2.000 de euro pe an. În condiţiile creşterii TVA, bunurile de largă folosinţă, au devenit mai scumpe cu circa 30% decât în statele vestice din UE.

Nu este mai puţin adevărat că risipa din sistemul public elen a fost uriaşă, înainte de criza actuală. Astfel, fiicele necăsătorite sau divorţate ale funcţionarilor publici au dreptul să primească pensia acestora după moartea părinţilor. Sistemul asigură prime pentru folosirea calculatoarului, pentru cunoaşterea unei limbi străine şi chiar pentru faptul ăa funcţionarul nu a întârziat la serviciu. Pădurarii greci sunt plătiţi suplimentar pentru munca în aer liber. Grecia nu a privatizat decât foarte puţine companii, preferând să finanţeze pierderile de 800 de milioane de euro înregistrate doar de căile ferate, în 2008. Grecia este şi unul dintre cei mai mari importatori de armament din Europa, cheltuielile militare ajungând la 6% din PIB în 2009.