Cotidianul.ro vă prezintă o serie de prestaţii publice recente ale principalilor responsabili politici cu aderarea României la spaţiul Schengen.
Baconschi – un ministru gargaragiu şi atât
Când eşti stat membru UE şi când trebuie să rezolvi probleme de importanţă majoră (cum este şi cea privind intrarea în spaţiul Schengen), pe linie politică, diplomaţia joacă rolul de vârf de lance. Şeful diplomaţiei româneşti, Teodor Baconschi, deşi apriori îndeplinea toate condiţiile pentru a fi un partener de discuţii agreat de principalele cancelarii ale UE – a fost ambasador în Franţa, promovează în România interesele creştin-democraţilor germani -, a dat dovada că este cel mai şters ministru de Externe din istoria României. Mai mult, a demonstrat că nu este decât un simplu gargaragiu. Vă prezentăm câteva mostre.
Pe 22 noiembrie a.c., Baconschi, la finalul reuniunilor Consiliului Afaceri Generale (CAG) şi Consiliului Afaceri Externe (CAE) ale UE, după ce s-a lăudat cu relaţiile sale apropiate cu omologul său francez – „Eu o cunoşteam dinainte pe doamna Michelle Alliot-Marie” – a afirmat triumfal: „Am convenit să fac cât de repede o vizită la Paris pentru a pregăti o vizită a preşedintelui României. Semnalele sunt bune, trebuie să reluăm dialogul politic pentru a depăşi capitolul acesta puţin mai turbulent din relaţia bilaterală…”. O zi mai târziu, în faţa unei comisii a Parlamentului de la Bucureşti, Baconschi a reitarat declaraţia, spunând chiar că până la sfârşitul anului Traian Băsescu va fi primit la Elysees. Acum, după o lună de zile, nu am aflat nimic despre vreo întâlnire la Paris dintre Baconschi şi Michelle Alliot-Marie, iar despre o vizită a lui Traian Băsescu în Franţa, nici pomeneală. Mai mult, pe 25 noiembrie şeful statului cataloga, într-un interviu, ca fiind „nefericite” declaraţiile lui Baconschi, spunând că „nu i-am cerut să-mi aranjeze o vizită la Paris, pentru că nu e nevoie: eu mă întâlnesc cu Nicolas Sarkozy o dată la trei luni”. (Aici Traian Băsescu dă dovadă fie de grandomanie, fie de necunoaştere a uzanţelor diplomatice, pentru că orice vizită a unui şef de stat este în prelabil aranjată de către miniştrii de Externe. Tot de necunoaşterea uzanţelor diplomatice dă dovadă şi Baconschi, deoarece niciodată în public nu se declară ceva despre natura relaţiilor personale cu un omolog sau cu un diplomat – n.a.)
Gafele unui ministru imprudent privind problemele sensibile
Se ştie, şi nu de azi, de ieri, că oficialii UE nu agreează acordarea pe bandă rulantă a cetăţeniei române pentru basarabenii de dincolo de Prut. Motivul este unul clar: se ştie că 90% dintre cei care primesc cetăţenia română pleacă imediat în statele UE, iar coabitarea cu persoane din fostul spaţiu sovietic este o chestiune nedorită în Vest. Există suspiciuni, mai mult sau mai puţin întemeiate, în ceea ce-i priveşte pe aceştia. Ei bine, deşi este o problemă sensibilă la nivel de UE, pe 8 iulia 2010, Teodor Baconschi declara public: „Susţinem politic liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova”. Mai mult, Baconschi (ca şi Traian Băsescu) şi-a făcut un titlu de glorie din deschiderea a două noi consulate în Basarabia. Mai mult ca sigur că şi această declaraţie a contat mult pentru România în dosarul Schengen.
O altă gafă a lui Baconschi a constat – luna trecută – în invitarea la Bucureşti, pentru o vizită oficială, a liderului libian, Muammar Gaddafi, un personaj deloc agreat în unele cancelarii europene. „I-am transmis dorinţa noastră ca dialogul politic la nivel înalt, restabilit prin vizita de acum patru ani a preşedintelui României, Traian Băsescu, să continue în cadrul unei vizite a liderului libian la Bucureşti”, a declarat tot public ministrul nostru de Externe.
Alte declaraţii fără acoperire
„M-am întâlnit deja şi am avut scurte convorbiri cu secretarul de stat Hillary Clinton la Tallinn. Pregătim cât mai repede cu putinţă şi vizita preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, în SUA, iar alegerea americană este justificată prin două elemente, o dată poziţia noastră geostrategică esenţială şi, al doilea, capacitatea noastră de a ne demonstra viabilitatea ca partener”. (2 mai 2010)
„O vizită a preşedintelui Băsescu la Moscova sau a preşedintelui Medvedev la Bucureşti este foarte probabilă în 2010”. (Declaraţie dată după preluarea mandatului la MAE)
Cele două mari victorii ale lui Teodor Baconschi
În calitate de ambasador al României în Franţa, Teodor Baconschi s-a remarcat cu activitatea din 6 decembrie 2009, ziua turului II al alegerilor prezidenţiale. Astfel, în sediul ambasadei s-a contabilizat că ar fi votat 3.785 de români, adică 4,5 persoane pe minut, în situaţia în care fluxul de alegători ar fi fost neîntrerupt pe toată perioada de 14 ore cât a durat scrutinul. Lucru practic imposibil, dacă ţinem cont de formalităţile dintr-o secţie de votare.
În această toamnă Baconschi s-a remarcat prin cea mai greţoasă odă închinată Elenei Udrea: „Eu, Elena, sunt foarte bucuros să lucrez cu tine. Trebuie să faci eforturi monumentale ca să nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace, ai anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti şi nu te deranjează vecinătatea oamenilor de valoare, ceea ce înseamnă că vei putea face cu oricine echipe de valoare şi PDL are probabil nevoie de acest lucru”.
Traian Băsescu: Nu cred că e nevoie de o întâlnire specială pentru a discuta acest subiect
Marele responsabil al unui eventual eşec în chestiunea Schengen este preşedintele Traian Băsescu. În cadrul unui interviu acordat pe 30 noiembrie 2010 cotidianului „România liberă”, Traian Băsescu minimaliza avertismentele primite în legătură cu intrarea în spaţiul Schengen şi susţinea că nu vor fi probleme pentru România. Iată fragmentul din interviu referitor la acest subiect:
Rep: Ce fel de parteneriat are România cu Franţa, câtă vreme Parisul este cel care se opune cel mai mult aderării României la spaţiul Schengen?
T.B.: Să nu facem confuzii între declaraţia publică a unor politicieni, indiferent care le sunt rangul şi acţiunea reală.
Rep: Atunci de ce ministrul de Externe, Teodor Baconschi, s-a grăbit să spună că vă aranjează repede o vizită la Paris pentru rezolvarea problemelor ivite în ecuaţia Schengen?
T.B.: A fost o declaraţie nefericită. Nu i-am cerut să-mi aranjeze o vizită la Paris eu mă întâlnesc cu Nicolas Sarkozy o dată la trei luni. Deci nu cred că e nevoie de o întâlnire specială pentru a discuta acest subiect.
Rep: Deci Franţa nu se opune admiterii României în spaţiul Schengen pe 1 martie 2011?
T.B.: Acum trei săptămâni, când s-a discutat acest subiect la Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai statelor UE (COREPER), s-a decis trimiterea documentului de admitere a României la Parlament şi nu a existat nici un vot împotrivă. În ianuarie va începe dezbaterea.
Şi Băsescu se laudă cu acordarea cetăţeniei pentru basarabeni
Tot în interviul acordat „României libere”, Traian Băsescu şi-a făcut şi el un titlu de glorie prin contribuţia sa la acordarea cetăţeniei române basarabenilor, repetăm, un subiect extrem de sensibil şi neagreat de oficialii UE:
Rep: Ritmul acordării cetăţeniei române basarabenilor este destul de lent. De ce?
T.B.: Nu atât de lent cum pare, pentru că numai anul acesta s-au aprobat 70 de mii de dosare. A fost un proces mai dificil cu organizarea depunerii jurământului, mai ales pentru cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc dincolo de Prut. În ultimele săptămâni însă, după deschiderea consulatelor de la Balţi şi de la Cahul, lucrurile s-au accelerat şi jurământul se depune mai repede.
Rep: Ce se va întâmpla în momentul în care jumătate din populaţia Republicii Moldova va avea cetăţenie română?
T.B.: Nu se va întâmpla nimic: vom fi mai mulţi români.
Viteaz înainte de „război”
Siguranţa de care a dat dovadă şeful statului în problema aderării la spaţiul Schengen a fost vizibilă şi în cadrul altor declaraţii publice, în care a manifestat chiar un spirit ofensiv pe care şi-l permit doar liderii marilor puteri mondiale. Este posibil ca şi aceste declaraţii să fi avut un ecou negativ în anumite cancelarii europene. Redăm două astfel de declaraţii:
„Nu vom accepta să amestecăm criterii specifice reformei din sistemul judiciar cu criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Ne dorim să rezolvăm în mod european şi democratic, în colaborare strânsă cu partenerii noştri europeni, orice probleme cauzate de unii cetăţeni români în afara graniţelor României. România nu este şi nu va fi un exportator de infracţionalitate. Respingem orice încercare de a transfera probleme punctuale ale comunităţilor de migranţi de origine română asupra tuturor românilor”. (21 septembrie 2010 – discurs în Parlament)
„Am dezavuat declaraţiile oamenilor politici care în ultima perioadă au ajuns la afirmaţii năstruşnice, precum că România n-ar avea un tratat de frontieră cu Republica Moldova, ca şi cum semnarea la Paris a tratatului prin care se stabilea frontiera României n-ar fi existat încă din 1947. Deci România a recunoscut actuala frontieră la Paris, în 1947. Ca atare, existând şi argumentul faptului că România a recunoscut Republica Moldova ca stat independent în 1991, la câteva ore după declararea independenţei acestui stat, ne este greu să înţelegem afirmaţiile unor politicieni”. (17 decembrie 2010 – în cadrul conferinţei de presă de la Palatul Cotroceni unde a relatat ce a afirmat în cadrul Consiliului de Iarnă de la Bruxelles)
