Guvernul Cioloș, sprijinit din nou de PSD

După votul de învestitură, Guvernul Cioloș se pregătește să înregistreze un nou succes important în Parlament. Parlamentarii PSD vor vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, a anunţat, luni, la dezbaterile din Parlament, deputatul PSD Viorel Ştefan, care este preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

„Grupurile noastre parlamentare vor vota proiectul de buget pe anul 2016, aşa cum a fost amendat şi uşor modificat prin raportul comisiilor de specialitate. În opinia noastră, acesta ar fi, practic, al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet, la un interval de circa o lună. Iată, Cabinetul primește al doilea vot de încredere vizând activitatea pe anul viitor. Vrem să girăm cu încredere activitatea Guvernului în perioada următoare și, mai ales, dorim să asigurăm prin acest proiect de buget suportul financiar al acestei activități„, a spus Ştefan.

O eventuală cădere a bugetului de stat în Parlament ar echivala cu o moţiune de cenzură, ceea ce PSD, „în acest context”, nu îşi doreşte, a mai transmis liderul pesedist.

Și PNL a anunțat, prin liderul grupului său de la Camera Deputaților, Eugen Nicolăescu, că votează bugetul. De asemenea, grupul parlamentar al minorităților naționale va susține bugetul de stat pe 2016, a anunțat, luni, deputatul Adrian Merka. ALDE și UDMR nu s-au pronunțat încă în privința votului lor.

Camera Deputaților și Senatul s-au reunit luni în şedinţa comună pentru dezbaterea în plen a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe anul viitor. La ședință a venit și premierul Dacian Cioloș.

Cioloş a precizat în discursul său că impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

„Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinând cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul, adăugând că acestea „nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este estimată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

Potrivit lui Cioloș, soluţia a fost „dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

Votul final asupra bugetului va fi dat în Parlament miercuri.

Prezentarea susținută în Parlament de premier (Sursa: Guvernul României)

„Construcția bugetară – determinanți

Soluții, nu lamentări: în ciuda limitărilor obiective, un buget orientat spre recuperarea decalajului față de Europa

1. Acest Guvern respectă prerogativele Parlamentului României ca for legislativ ales și legitim al țării. Prin urmare, cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 ce a inclus prevederi importante de relaxare fiscală și creștere salarială a personalului bugetar a fost luat ca atare, din perspectiva impactului asupra construcției bugetare pentru anul 2016.

2. Este însă important de consemnat faptul că prevederile menționate mai sus nu sunt deloc de neglijat, acestea totalizând un impact bugetar de cca 20 mld lei, după cum urmează (conform Opinie Consiliu Fiscal):
a. Măsuri de politică fiscală – venituri: -10680,1 mil lei
b. Măsuri de politică fiscală – cheltuieli: 9263,0 mil lei

3. De notat faptul că determinanții de mai sus nu se pot compensa nici pe departe de dezvoltarea economică favorabilă a economiei – creșterea economică de 4,1% acoperă circa 9 mld. lei, aproape jumătate din impactul bugetar menționat anterior.

4. Guvernul nu comentează cu privire la oportunitatea acestor prevederi, multe dintre acestea fiind lăudate de societatea românească, dar subliniează din nou faptul că atunci când se discută despre construcția bugetului pe 2016 este corect să nu se uite de acești determinanți importanți ce au limitat marja de manevră a Executivului.

5. Soluția pentru a putea articula viziunea noului guvern pentru 2016 în condițiile determinanților menționați a fost dificil de agreat într-un interval extrem de scurt de deliberare, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% (ca derogare temporară la Obiectivul bugetar pe Termen Mediu (MTO)) și prin realocarea colegială a unor sume între ordonatorii de credite în funcție de prioritățile guvernului, așa cum le vom descrie în cele ce urmează: Educație, Sănătate, Transporturi, Apărare, Investiții.

6. În acelasi timp, bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european;

7. În ceea ce privește Obiectul bugetar pe Termen Mediu (MTO), guvernul este ferm hotărât ca pe parcursul anului 2016 să creeze premizele realinierii deficitului structural la aceste ținte, astfel încât pe termen mediu România să se încadreze în linile agreate (1% deficit structural). De altfel, un număr important de state membre din cadrul UE au o politică similară, în care au anunțat încadrarea graduală în țintele MTO. Iar România are nevoie de o marja de manevră bugetară pentru a ajunge din urmă restul Uniunii Europene.

Implementarea bugetului – principii de bază

8. Guvernul are în vedere cinci principii de bază în implementarea bugetului: prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate.

9. Prioritizarea – acest guvern concentrează resursele în proiectele cu impact real, nu începem mai mult decât putem termina. Abordarea avută în vedere nu ține neapărat de plafoanele de alocare a nivel de minister sau domeniu de intervenție, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investițiile, în cadrul alocărilor. Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un ”shopping list”, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete. Această inițiativă a fost însă dificil de aplicat pe deplin în acest buget datorită timpului extrem de scurt avut la dispoziție.

10. Transparentizarea – vom publica contractele de achiziții publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. În acest mod putem construi o relație de încredere cu cetățenii. Este bugetul lor în primul rând. Transparența implică și raportarea mult mai deschisă a execuției bugetare, astfel încât orice cetățean să poată urmări ce se întâmplă cu resursele bugetare, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli.

11. Eficiența în implementarea bugetului este o condiție cheie ca oamenii să înțeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. România are bugete mici și multe nevoi de dezvoltare, dar și risipește puținele resurse pe care le are. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a guvernului și strâns legată de reforma administrației publice, care deja a fost anunțată.

12. Prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95% este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10% (cca. 4 mld lei), ca buffer pentru a nu permite derapaje. În plus, guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri ce este firesc să survină ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale (bani care rămân în circuitul privat și se multiplică). Este bine că aceste efecte nu au fost luate în calcul în construcția bugetară, tocmai pentru a avea o abordare mai prudentă în implementare.

13. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care guvernul le va avea în vedere pentru creșterea încrederii mediului privat și stimularea investițiilor. Guvernul va respecta legea responsabilității fiscal-bugetare și va avea în vedere doar două rectificări, așa cum prevede cadrul legal.

Construcția bugetară – politica noului guvern
14. În ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcție bugetară, guvernul a reușit în mare măsură să reflecte în noul buget prioritățile cheie pe care le-a anunțat și le va transpune în practică în următorul an.

15. Sănătatea și educație sunt prioritățile noastre. Sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca națiune.

16. În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la sănătate (+3,1 mld lei), educație (+2,3 mld lei) și cercetare (+508 mil lei). Pe lângă creșterea de buget aferentă educației de aproape 10%, guvernul va aloca către autoritățile publice locale o sumă suplimentară de 1 mld lei pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că în multe cazuri infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare, crescute cu aprox. 23% în 2016, sunt o precondiție a creșterii economice sustenabile. Fără excepție, toate națiunile care au investit în cercetare au devenit mai prospere.

Educație – o școală mai bună și mai accesibilă și impulsionarea inovării

17. Din punct de vedere al politicii în domeniul educației, vrem o școală mai modernă și mai accesibilă. Școlile bune trebuie să fie pentru toți, și ne gândim mai ales la copiii de la sate. Guvernul a avut ca prioritate generarea de proiecte concrete de creștere a accesului la educație, mai ales în mediul rural. În același timp însă, Guvernul pune accent pe calitatea și performanța educației, ca bază critică a dezvoltării capitalului uman în societatea românească.

18. Patru dintre inițiativele care dau personalitate acestui buget, pe liniile lui prioritare în educație sunt:

– Universități la standarde europene și consolidarea autonomiei – imbunatățirea participării și eficienței învățământului superior prin alocarea a 2,23 mld lei pentru 48 de universități, implicând 58.495 cadre didactice, personal auxiliar, oferirea de subvenții pentru cămine și cantine (141.6 mil lei) cu beneficiari 103.105 studenti, cresterea burselor pentru 73 mii de studenți cu 20%., creșterea finanțării de bază cu 22%;
– Școli mai bune și mai sigure – reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii unitatilor scolare prin alocarea a 87 mil. lei pentru 234 de unitati de invatamant preuniversitar de stat din care 174 gradinițe și 67 școli. La acestre sume se adauga pentru acelasi obiectiv realbilitarea a 2000 de școli la nivel local prin alocare în bugetul MDRAP.
– Acces și echitate la educație – operaționalizarea proiectului ROSE derulat cu finanțare de la Banca Mondială în vederea scăderii abandonului școlar și creșterii tranziției spre învățământul superior. Sunt vizate 300 licee ca beneficiari de granturi la nivel național.
– Curricula inovativă și carieră didactică – se vor aplica în premieră mecanisme noi de consultare publică și pilotare pentru clasele V și IX, prin folosirea finanțărilor din partea Băncii Mondiale și fondurile nerambursabile UE.

19. Din punct de vedere al obiectivelor de investiții aferente cercetării, dezvoltării și inovării, bugetul pentru anul 2016 are în vedere continuarea investițiilor dedicate proiectului de importanță europeană ELI-NP de la Măgurele (396.2 mil lei, fonduri nerambursabile) ceea ce va duce la finalizarea construcției și instalarea echipamentelor cheie prevăzute în acest proiect. Important este de menționat și dezvoltarea conceptului de dezvoltare teritoriala integrată Laser Valley- The Land of Lights în jurul facilității fanion de la Măgurele, care astfel va deveni un vector cheie în generarea de efecte de antrenare pozitive (splillovers) la nivel local, dar și național și internațional.

20. La nivel de sistem de cercetare, vor fi finalizate toate proiectele întârziate din Planul Național de Cercetare 2007-2013 și se va trece la operaționalizarea strategiei de cercetare-dezvoltare-inovare pentru specializare inteligentă

21. Din punct de vedere a simplificării și întăririi capacității administrative, Ministerul Educației și Cercetării Științifice va fi minister pilot în inițiativa E-Minister, ca premieră de bună practică în e-administrație.

Sănătate – îmbunătățirea serviciilor medicale

22. Prioritățile Guvernului în domeniul sănătății sunt direct legate de creșterea calității serviciilor medicale. Acestea sunt reflectate în bugetul pentru anul 2016 prin continuarea proiectelor și programelor aflate în derulare, dar si prin atenția speciala de care se vor bucura programele naționale nou aparute:

• Lansarea Programului National pentru Arși, cu o pondere de cca. 10% din totalul alocarilor pentru programe naționale și dublat de un acord cu Banca Mondiala prin care se vor constitui 4 centre de arsi (Iasi, Târgu Mureș, Timișoara, București)
• Introducerea unui Subprogram nou in cadrul Programului National de Oncologie : Oncologie pediatrică., cu o alocare preliminară de cca. 2% din totalul bugetului de programe.
• Dezvoltarea programelor destinate mamei și copilului, printr-o prioritizare în 2016 a asistenței medicale dedicate nou-născutului prematur. Se are în vedere modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe.

23. În ceea ce privește continuarea inițiativelor deja aflate în derulare, se va accelera construirea celor 3 spitale regionale din Cluj, Iași, Craiova pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil EUR.

24. Ca și strategie generală, alocarea pe 2016 încearcă să așeze mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical în societate și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, pe termen mediu și lung.

Transport – de la vorbe la fapte

25. Prioritatea Guvernului în ceea ce privește infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Master Planul General de Transport. Aceasta presupune deblocarea de urgență a tuturor precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute (de ex. exproprieri, studii, contracte) și execuția următoarelor proiecte cu finanțarea alocată pentru 2016 aflate în implementare sau gata de a fi lansate:

* proiectul de magistrală M6 va putea fi introdus în buget la prima rectificare în funcție de termenele de finalizare a procesului de achiziție publică

26. Alocarea bugetară pe proiectele de infrastructură de transport va putea fi suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de ritmul de derulare al lucrărilor. Astfel, Guvernul s-a asigurat că în condițiile devansării de lucrări sau a unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare. Mesajul este unul clar legat de prioritizarea lucrărilor de infrastructură – lucrări să fie, că resurse financiare există și vor fi alocate.

Apărare – prioritate într-un context global de securitate dificil

27. Prioritatea Guvernului în domeniul apărării și siguranței naționale este respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte. Aproape de granițele noastre sunt vremuri tulburi. Guvernul asumă decizia Consiliul Suprem de Apărare a Țării de creștere graduală a bugetului alocat apărării la 2% până în 2017 – promisiunea noastră ca țară atunci când am intrat în NATO. România este o țară care își va ține promisiunile, atât față de cetățenii ei cât și față de partenerii ei. De aceea, se vor aloca acum sume suplimentare pentru bugetul de apărare (1,3 mld lei).

Investiții în dezvoltarea locală – depolitizare și obiectivizare a finanțării

28. Un element cheie al politicii guvernului este în general impulsionarea investițiilor publice, ca factor de creștere economică și dezvoltare. Față de execuția bugetară estimată pe 2015, în care investițiile nu au reușit să depășească 4,7% PIB, în special din rațiuni de lipsă de proiecte finanțabile, pentru anul 2016 alocarea este de 5,1%, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuție totală a acestei linii importante de buget.

29. De remarcat faptul că pe lângă creșterile menționate mai sus, acest buget reușește să seteze o ambiție sporită în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiții este semnificativ mai mare (+2 mld RON) decât limitele bugetare pe care le-am primit ca propunere de la fostul guvern. Acest demers reprezintă de fapt intenția Guvernului actual de a nu mai avea două Românii, de a nu lăsa în urma pe nimeni, ci de a îmbina creșterea economică inteligentă cu o coeziune socială care să ne facă să ne simțim membrii aceleiași comunități. Prin urmare, avem o politică, dar și un buget care încearcă să unească, nu să dezbine.

30. Dincolo de asta, diferențiatorul în politica actualului Guvern și totodată angajamentul pe care acesta și-l asumă este prioritizarea obiectivă a proiectelor de investiții, în baza analizelor efectuate împreună cu Banca Mondială în ultimii doi ani și a criteriilor stabilite pentru asta. Dorim ca fondurile să ajungă acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare, către acele persoane care au cu adevărat nevoie de ele. Cunoaștem nevoile, bine evidențiate în analizele menționate și știm că suntem obligați să facem ”mai mult cu mai puțin”. Tocmai de aceea, o fundamentare corectă, pragmatică și transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanțate din bugetul de stat, astfel încât, pe de o parte, să evităm finanțarea școlilor fără elevi sau a terenurilor de fotbal în pantă, și, pe de altă parte, să ne asigurăm că obiective de interes strategic (local, regional sau național) nu sunt neglijate.

Cadrul macroeconomic

31. Bugetul pe 2016 a plecat de la un model riguros macroeconomic, ce a oferit cadrul de construcție bugetară. Creșterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumată ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validată prin mai multe runde de discuții cu Comisia Europeană.

32. Sursele de creștere rămân exporturile și consumul, dublate de investiții în creștere, impulsionate și de recenta relaxare fiscală.

33. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate în exercițiul de modelare bugetară, astfel încât nu discutăm de un scenariu optimist, ci de unul conservator și realist.

34. Mai clar, modelarea macro nu a fost contruită ca “să iasă calculele” la nivelul bugetului, ci a reprezentat un cadru bine pus la punct de analiză ce a trasat limitele programării bugetare.

Bugetul pe 2016 – al României și nu al Guvernului

35. Bugetul este construit pe ideea că statul va oferi un set de bunuri și servicii publice care vor crea premisele de dezvoltare la care sectorul privat și cetățenii să poată adera și contribui. Până la urmă statul, prin bugetul pus la dispoziție de plătitorii de taxe, poate doar impulsiona creșterea economică, dar nu se poate substitui sectorului privat care generează această creștere.

36. Este important de precizat că o premisă de bază a construcției bugetare este deschiderea și determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat.

37. Este vital ca sectorul privat să fie solidar cu exercițiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească de după 1989. Până la urmă, prin respectarea Codului Fiscal recent aprobat și a reducerilor fiscale aferente (TVA, dividende etc), Guvernul a lăsat sectorului privat gestiunea unor sume de cca. 10,2 mld lei ce reprezintă echivalentul relaxării fiscale. Dorim ca sectorul privat să devină un partener de bază, care prin alocare eficientă a resurselor să conlucreze la îndeplinirea parametrilor de creștere economică și dezvoltare. Acest Guvern nu privește sectorul privat doar ca o masă inertă de contribuabili, ci are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.

38. În mod similar, cetățenii trebuie să privească bugetul public ca fiind o resursă limitată la care aceștia au contribuit cu încredere pentru avea o țară mai bună. Banii din buget nu sunt banii Guvernului sau al vreunui ministru. Banii din buget reflectă contribuții ce trebuie valorizate și folosite cu chibzuială pentru interesul comun al societății. De aceea nu doar Guvernul trebuie să fie un bun gospodar, dar și toți românii trebuie să se gândească cum pot menaja risipa de resurse. Un exemplu trist, dar elocvent, este cel al salubrizării și cheltuielilor cu aceste servicii – cum ar fi dacă ne-am gândi de două ori înainte să aruncăm gunoaie pe stradă sau pe geam în timp ce mergem cu mașina? Similar, voluntariatul sau gesturi directe de grijă pentru conaționalii noștri aflați în dificultate sunt premise cheie ce pot dezvolta o comunitate reală, în care bugetul public este doar una din resursele cheie, dar nu singura.

Din culisele bugetului – profesionalism și colegialitate

39. Un element care nu ar trebui trecut cu vederea este atmosfera și modul în care s-a derulat construcția bugetară actuală. Sub coordonarea tehnică profesionistă a Doamnei Ministru al Finanțelor Publice, s-a reușit un proces elegant și eficient de dezbatere în interiorul guvernului, care a permis evitarea lamentărilor tradiționale și reunirea tuturor miniștrilor în spatele unor obiective comune. Acest cadru colegial este un atu forte al guvernului, ceea ce creează încredere adițională în capacitatea de implementare a bugetului și în capabilitatea de a asigura o bună guvernare, în general.

Consultare și transparență

40. În ultimele zile, în limita strânsă de timp avută la dispoziție de la investire și până la data limită cerută de Parlament pentru primirea Proiectului de Buget 2016, Guvernul a creat un cadru de consultare cu cetățenii și societatea civilă prin intermediul nou-creatului Minister al Consultării Publice și al Dialogului Civic. Peste 150 de cetățeni / ONG / firme private și chiar reprezentanți ai administrației publice locale au transmis Guvernului opinii și puncte de vedere extrem de diverse referitoare la buget și nu numai. Sugestiile au fost atent analizate și cele pertinente au fost luate în calcul de Guvern în discuțiile preliminare adoptării bugetului. Celelalte puncte de vedere au fost în marea lor majoritate păstrate ca reflecții utile pentru direcțiile de dezvoltare a României pe viitor.

41. Acest proces de consultare, evident perfectibil sub aspect organizatoric, este în linie cu dorința deja exprimată de Guvern de a stimula interesul cetățenilor pentru Buget și de a nu pierde contactul cu societatea prin izolarea într-un turn de fildeș”.