Hodor (CNSAS): Se încearcă o rescriere a istoriei regimului comunist

Mădălin Hodor, vicepreşedinte al Colegiului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a atras atenţia, joi, că se încearcă o rescriere a istoriei regimului comunist în nuanţe pozitive, accentuând că în Decembrie 1989 au murit oameni în România pentru ca acesta să cadă.

Mădălin Hodor a participat, joi, la sediul central al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti „Mihail Sadoveanu”, la vernisajul expoziţiei „Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie”, un eveniment dedicat comemorării şi reflecţiei asupra evenimentelor cruciale care au marcat anul 1989, cuprinzând imagini din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

„E un moment, iată, după 35 de ani, din nou extrem, extrem de delicat pentru ţara noastră. Considerăm că ceea ce veţi găsi în expoziţia noastră în ceea ce priveşte documentele, fotografiile, materialul care stă la baza acestei expoziţii poate fi un punct foarte important, mai ales pentru generaţia tânără. Noi încercăm să ne adresăm în primul rând lor, celor care nu au trăit acea perioadă şi care, astăzi, vedem că sunt supuşi unor manipulări foarte intense, în special în ceea ce priveşte acest trecut. Se încearcă o rescriere a istoriei acelei perioade (comunismul – n.r.), în nişte nuanţe pozitive, ceea ce nu este în regulă”, a spus Hodor.

Reprezentantul CNSAS a explicat că în expoziţie s-a încercat focalizarea atenţiei nu doar exclusiv asupra evenimentelor care s-au întâmplat în Decembrie 1989, aşa cum, de regulă, se face, ci asupra întregului an 1989. „Acesta a fost un an de transformări nu numai pentru România, ci pentru întregul spaţiu est-european – căderea Zidului Berlinului, modificările în ceea ce priveşte regimurile comuniste din toată Europa de Est – un fenomen care a schimbat radical cursul acestei părţi de lume, nu numai al României”, a arătat istoricul.

El a chemat la păstrarea memoriei momentului căderii acelui regim „kafkian”, „pentru a nu reveni niciodată în acel punct”.

„Acest moment în care vernisăm expoziţia este unul pe care nu l-am anticipat. Noi încercăm ca, şi prin această expoziţie, să punem lucrurile într-o perspectivă corectă istoric şi să arătăm că un eveniment precum căderea regimurilor totalitare, a regimului comunist din Europa de Est, ca şi căderea regimului comunist din România au fost nişte paşi care s-au făcut cu mari sacrificii – au murit oameni în România pentru ca regimul comunist să cadă – şi nişte paşi care au dus România într-o direcţie corectă. Şi nu trebuie să uităm de unde am plecat, pentru a nu reveni niciodată în acel punct”, a mai spus Mădălin Hodor.

Despre contextul schimbărilor radicale din ţările Europei de Est a anului 1989, la vernisaj a vorbit istoricul Constantin Corneanu, specialist în geopolitică, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”. Acesta a evidenţiat impactul geopolitic al Revoluţiei şi schimbările strategice din România după 1989, oferind o viziune asupra transformărilor internaţionale şi regionale ale acelei perioade şi modul în care evenimentele din România au influenţat relaţiile internaţionale şi dinamica politică în Europa Centrală şi de Est.

Subliniind faptul că, aşa cum arată şi genericul sub care este prezentată, „Reflecţii asupra Revoluţiei: 35 de ani de istorie”, „expoziţia cuprinde fotografii care nu doar ilustrează un fir cronologic al evenimentelor din Decembrie 1989, ci transmit şi emoţii, sentimente, speranţe, cuprind o gamă largă de semnificaţii”, Andreea Onogea, Şef Serviciu Arhivă şi Documentare AGERPRES, a elogiat activitatea fotoreporterilor AGERPRES, care şi-au riscat viaţa, în mijlocul evenimentelor.

„Una dintre fotografii, pe care o prezentăm în expoziţie, care ni se pare o fotografie-simbol, surprinde doi tineri, unul dintre ei ţinând în mâini o pancartă pe care scrie „Copiii noştri vor fi liberi”. O avem chiar pe afişul de prezentare. Este o imagine simbol pentru Revoluţia română, deoarece transmite emoţiile de care vorbeam mai devreme, pentru că, acum, la 35 de ani de la Revoluţie, ne dăm seama că acei copiii liberi de atunci suntem chiar noi. E generaţia actuală, dar este şi generaţia copiilor noştri, sunt cei care vor veni după noi. (…) Drept pentru care considerăm că avem o datorie morală să păstrăm vie această memorie şi să aducem în atenţia tinerei generaţii, în măsura în care putem, toate imaginile, toate informaţiile, reconstituirile de care dispunem, ca să le onorăm astfel memoria celor care şi-au jertfit atunci viaţa, pentru ca noi să putem să fim astăzi liberi”, a spus Andreea Onogea.

În cadrul evenimentului, al cărui amfitrion a fost directorul general al BMB, Ramona Ioana Mezei, Alexandru Scorţar, elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, a subliniat că generaţia colegilor lui ar trebui „să preţuiască” Revoluţia din Decembrie 1989.

Expoziţia este organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Biblioteca Metropolitană, în parteneriat cu AGERPRES şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Expoziţia are loc atât în aer liber, pe gardul BMB, cât şi în interior şi oferă publicului o perspectivă detaliată şi profundă asupra Revoluţiei Române şi a transformărilor democratice ulterioare, reunind două componente esenţiale: imagini de arhivă din colecţiile AGERPRES, ce surprind momentele cheie ale Revoluţiei şi impactul social al acesteia asupra societăţii româneşti, şi materiale inedite din arhivele CNSAS, care documentează căderea Cortinei de Fier şi momentele definitorii ale Revoluţiei din 1989, prin documente.

Accesul publicului este liber, iar expoziţia va rămâne deschisă până pe 12 februarie 2025.