Hormonii pot trata anumite forme de infertilitate

Un studiu care arată clar faptul că felul în care anumiţi hormoni cheie afectează creierul „poate fi începutul de drum pentru tratarea infertilităţii”, spun cercetătorii, conform BBC News. O echipă a Colegiului Imperial din Londra a studiat cinci femei care sufereau de amenoree hipotalamică – o afecţiune care opreşte ciclul lunar, prezentă îndeosebi printre atleţi.

“Dacă stimulăm creierul să producă mai mult hormon kisseptipin, putem mări fertilitatea”, au declarat aceştia. Oamenii de ştiinţă au studiat, îndeosebi, doi hormoni reproducători cu acelaşi efect asupra persoanelor care suferă de amenoree hipotalamică, încetarea menstruaţiei şi, în final, infertilitatea, kisseptipin fiind unul dintre ei.

Stresul sau anorexia

Aproximativ 100 de femei din Marea Britanie şi una din 10 atlete profesioniste au dezvoltat amenoree hipotalamică. Alături de atlete, boala mai apare în rândul femeilor supuse unui stres sever sau care suferă de anorexie. La acele femei, hipotalamusul, partea din creier care reglează ciclul menstrual, încetează să mai producă hormoni în mod corect. Motivul exact nu se cunoaşte încă. Echipa a studiat doi hormoni produşi de hipotalamus – kisseptipin şi HL (hormon luteinizant). Dar amenoreea hipotalamică nu este o cauză atât de frecventă a infertilităţii ca sindromul ovarului polichistic, spre exemplu, spun cercetătorii.

Tratamentul prin infuzie

După ce au selectat cinci femei care sufereau de amenoree hipotalamică, specialiştii le-au administrat doze cu diferite concentraţii de kisseptipin în timpul unor sesiuni de opt ore. Au căutat femei cu vârste cuprinse între 24 şi 31 de ani în studiul pe care l-au publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism (Jurnalul Clinic de endocrinologie şi metabolism). Femeilor li s-au dat diferite concentraţii de kisseptipin şi s-a căutat să se observe creşterea nivelulul de HL, prin monstre periodice de sânge. Rezultatele au fost comparate cu un control de rutină în timpul căruia pacienţilor li s-a dat placebo şi au fost urmăriţi în acelaşi mod. Cercetătorii spun că nivelul ridicat de kisseptipin a adus după sine creşterea nivelului de HL, ceea ce însemna că acesta se eliberează în sânge mai des. Cercetătorul-şef, dr. Channa Jayasena, a spus că acesta este un „studiu mic şi conceptual” şi că trebuie susţinut de studii mai aprofundate, pentru a se vedea un efect asupra fertilităţii. „Am arătat că, în termen scurt, infuziile intravenoase cu kisseptipin în anumite doze pot restabili ritmul de eliberare a HL şi că acest tratament este esenţial pentru fertilitate”, a afirmat acesta.

O nouă abordare

Scopul studiului, pe termen lung, este determinarea dacă kisseptipin poate ajuta la tratarea anumitor forme de infertilitate.

Dacă asta se dovedeşte a fi adevărat, poate oferi o alternativă mai atrăgătoare şi poate mai ieftină decât fertilizarea in vitro. Dr. Jane Stewart, de la Centrul „Fertilitate pentru Viaţă” din Newcastle, a spus că studiul este „o abordare interesantă” a unei probleme relativ neobişnuite. Trebuie, în mod cert, să se evalueze atât efectul demonstrat de acest studiu, cât şi posibilitatea inducerii ovulaţiei şi naşterii la aceste femei. Dr. Stewart a adăugat: „Este încurajator să vedem că cercetătorii aplică noi cunoştinţe şi îşi pun speranţa în noi tratamente”.