Împărțirea bugetului, momentul adevărului pentru UE

UE și țările membre din Est se îndreaptă către un moment al adevărului, către un conflict între țările ce susțin valorile europene și nou-veniții din Est care au nevoie de ajutor financiar, scrie Deutsche Welle. Suplimentarea contribuțiilor la bugetul UE pentru a compensa plecarea Marii Britanii din Uniune și noile criterii de împărțire a acestor fonduri au fost temele centrale ale summitului european de la finele săptămânii trecute.

Olanda, contributor net la bugetul UE, a refuzat să ofere mai mulți bani în viitorul cadru multianual. Surprinzător, Germania a anunțat de la început că va contribui cu sume mai mari, ceea ce, scrie Deutsche Welle, va veni la pachet cu o serie de condiții impuse beneficiarilor neți au fondurilor europene. Diviziunile Est-Vest apărute după ce Germania a propus reducerea finanțării europene pentru statele care refuză să primească imigranți s-au acutizat la Bruxelles. Această primă poziție adoptată de Angela Merkel după încheierea acordului de coaliție care o va menține la putere încă patru ani a fost criticată nu numai de către Polonia sau Ungaria, ci și de Luxemburg. „Dacă legăm fondurile UE de migrație, vom fi pedepsiți – nu de guverne, ci de oameni. Poate fi o opțiune, însă cred că nu este cea mai bună, pentru că cei care vor avea probleme vor fi oamenii, nu guvernele“, a spus premierul luxemburghez, Xavier Bettel. Cancelarul Merkel încearcă să explice că nu va exista o „legătură negativă“ între migrație și fondurile UE, că nu vor fi reduse fondurile pentru statele care refuză să primească imigranți, ci vor fi suplimentate fondurile pentru cele care primesc mai mulţi imigranți. Însă nici cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, nu este de acord cu Berlinul: „Scopul nostru trebuie să fie oprirea imigranților la granițele externe, nu să vorbim despre distribuirea lor între state“.

Al doilea criteriu propus pentru accesul la fondurile europene începând din 2020 este respectarea valorilor europene și a statului de drept, un criteriu mult mai vag și mai greu de cuantificat decât migrația. Dacă în cazul condițiilor privind migrația principalul vizat este Ungaria, „valorile europene“ vizează Polonia și controversata reformă a justiției. Președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a fost surprins de deschiderea compatriotului său, premierul Mateusz Morawiecki, pentru stabilirea unor asemenea criterii, inexistente până acum. Și premierul ceh, Andrej Babis, eurosceptic, a declarat că nu vede „o problemă“ în introducerea criteriilor privind statul de drept. Însă el a adăugat că are „o problemă doar cu cotele de imigranți“.

Negocierile dificile ce se anunță pentru viitorul buget UE și întreaga frondă a țărilor estice pot însă trece repede în plan secund în cazul unor „accidente“ în Vest. „Adevărata amenințare este ca un partid naționalist conservator să vină la putere într-o țară contributoare netă, cum este Italia, și să întoarcă spatele Bruxelles-ului“, scrie DW.