Construcția de hidrocentrale situate la altitudini între 800 și 1000 de metri ar putea fi sistată, pentru că așa cer autoritățile de mediu la Bruxelles, iar Ministerul Apelor și Pădurilor din România se conformează.
Măsura va fi luată prin hotărâre de guvern, proiectul de HG fiind acum în dezbatere publică. Direct afectată de această prevedere, care are ca scop protecția mediului și care, în UE, se aplică deja de ceva vreme, este cea mai mare companie a statului român, Hidroelectrica – aceasta ar putea abandona proiecte deja începute. Proiectul de act normativ se referă la „noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele“. Nu sunt afectate hidrocentralele deja construite.
În Nota de fundamentare, iniţiatorii susţin că România se află în etapa I a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicării Directivei-Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.
„Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică menite să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzice realizarea de lucrări care pot afecta starea ecologică a apelor“, potrivit iniţiatorilor.
Astfel, prin aprobarea proiectului de act normativ care stabileşte criteriile de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricţionează realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor, se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice.
Ministerul Apelor susține că prevederile numitei HG trebuie incluse în Strategia Energetică a României 2016-2020, cu perspectiva anului 2050. Cu alte cuvinte, adoptată acum, va produce efecte peste mulți ani. De altă părere este însă Hidroelectrica. Aceasta vede un adevărat dezastru pentru proiectele de investiții ale companiei, unele chiar în derulare. „În ceea ce priveşte exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speţă a potenţialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce priveşte dezvoltarea ramurii energetice, având în vedere potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent. În acest sens, aşa cum se menţionează în cadrul Raportului de ţară al Comisiei Europene publicat în 2017, «cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce priveşte acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic». Este astfel necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică, fapt consemnat şi de Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050“, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Deşi România şi-a atins deja ţinta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat la începutul acestui an noi ţinte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030.
În ceea ce priveşte România, această ţintă pentru energia regenerabilă ar putea fi de 31-32% pentru energia regenerabilă în anul 2030, ceea ce reprezintă un salt semnificativ faţă de obiectivul de 24% pe care îl are ţara noastră pentru 2020, după cum a declarat, în luna iunie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie.
Abandonarea proiectelor începute
Conducerea Hidroelectrica nu împărtășește deloc relaxarea ministerului. Ba, dimpotrivă, este chiar îngrijorată, aproape revoltată, pentru că vede cum toată politica sa de investiții intră sub spectrul incertitudinii. „Din păcate, aşa cum arată lucrurile, impactul asupra activităţii noastre este uriaş, întrucât avem o serie de obiective de investiţii în derulare, iar aplicarea unei astfel de hotărâri ar însemna abandonarea lor“, a spus directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea.
El nu a putut da detalii cu privire la valoarea investiţiilor care ar urma să fie pierdute sau la puterea instalată în acele obiective, precizând că a cerut directorilor din ţară date pentru a centraliza şi a prezenta mai departe aceste cifre. „Vom analiza şi modul în care amenajările existente sunt afectate şi estimăm că impactul este foarte mare, în condiţiile în care majoritatea acumulărilor mari ale noastre sunt la peste 800 de metri altitudine“, a arătat Badea.
Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi. „În ultima vreme, există mai multe proiecte de acte normative care afectează Hidroelectrica şi resursele regenerabile hidro. Mai există un proiect prin care se urmăreşte creşterea debitului de servitute, care, la fel, ne va afecta foarte mult. Din păcate, toate aceste proiecte nu au în spate studii care să demonstreze necesitatea lor. Spre exemplu, nu ştim de unde au rezultat aceste cote de altitudine, 800 şi 1500 de metri. Nu există niciun studiu ştiinţific din care să reiasă ce specii de peşti şi plante sunt afectate. În plus, nu cred să mai existe vreo ţară unde să se procedeze aşa şi nu ştiu cui folosesc toate acestea“, a susţinut şeful Hidroelectrica.
Badea a adăugat că în acest fel este pusă în pericol atingerea ţintei de energie regenerabilă pentru anul 2030, impusă de Parlamentul European, în condiţiile în care pentru sectorul eolian şi fotovoltaic nu vor mai fi scheme de susţinere şi singura variantă să ne apropiem de ţintă este energia hidro.
„Este nevoie de o analiză serioasă, pentru că aceste ţinte sunt obligatorii şi foarte ambiţioase“, a mai spus oficialul producătorului de energie.
Hidroelectrica este cea mai mare companie a statului român și, începând din acest an, cea mai profitabilă. Are active în valoare de peste 4 miliarde euro și face circa 300 milioane euro profit anual. Numărul de angajați se apropie de 4.000.
Cel mai mult o sa ii afecteze pe bisnitarii cu microhidrocentrale amplasate dupa cum au avut chef cu complicitatea cozilor de topor de la min. mediului si i-au scos la inaintare pe cei de la hidroelectrica. Cu debitul din raurile unde au fost amplasate ilegal sau pe criterii de spaga acele microcentrale, de abia au curent sa iti incarci telefonul dar a fost distrus intregul habitat pentru ca niste excroci sa primeasca bani de pomana. Ce mari proiecte mai are Hidroelectrica de finalizat ca ei nu reusesc nici sa intretina ce a fost construit pe timpul lui nea Nicu, daca erau atunci tot astia si securistii care luau curent de pomana de la Hidroelectrica, si acum luminam strazile tot cu lampi de petrol iar in casa foloseam opaituri. Sau poate or fi mafioti cu epoleti cu terenuri de vanzare prin zonele unde, poate, candva, o sa faca Hidroelectrica o centrala cu o turbina ruginita la cost de centrala nucleara.