Împiedicarea votului multiplu, o „tichie de mărgăritar”!

Nu am avut timp sa studiez ultima lege a alegerilor si am presupus ca nu s-au adus modifcari majore. O stire cum ca s-a pus in dezbatere publica modifcarea unei hotarari a AEP, m-a determinat sa ma uit despre ce-i vorba si am avut o mare si neplacuta surpriza.

„Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanent” (.pdf) are cateva noutati cu impact negativ la adresa credibiliatatii rezultatului alegerilor si un impact financiar mare.

O prima constatare este ca legea 208 reglementeaza doua domenii distincte: procesul alegerilor parlamentare si elemente de organizare si functionare a AEP ceea ce nu este normal.

Daca se reglementeaza in acte juridice separate, modelul buletinelor de vot, a stampilelor, a traseului lor de ce nu s-ar separa organizarea si functionarea AEP de legea alegerilor parlamentare? AEP se ocupa si de alegerile locale si prezidentiale nu doar de cele parlamentare.

In lege se prevede la CAPITOLUL III – Organizarea şi funcţionarea Centrului „Expert electoral”. Ce legatura are acest centru cu alegerile parlamentare? Nici una!

A doua noutate este ca s-a introdus urmatoarea prevedere pentru a impiedica votul multiplu.

ART. 18 Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

….

j) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, precum şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

Cu alte cuvinte sa nu permita cetatenilor sa voteze daca nu au dreptul, sau daca au votat sa nu mai poata vota inca odata.

Stiu ca discutia despre votul multiplu a fost pe forumurile de dezbateri, si multi au considerat-o „tichie cu margaritar„.

Adica nu suntem in stare sa facem functional un sistem informatic al Casei de Sanatate, la care s-a lucrat ani de zile, si unde numarul accesarilor pe ora este mult mai mic decat la alegeri, si vrem sa implementeze AEP un sistem cu solicitari pe unitate de timp mult mai mari, ca sa impiedice votul multiplu.

Sunt convins ca scopul introducerii evidentei online este sa se „dreneze” niste fonduri si sa se pregateasca terenul pentru votul online pentru a fi fraudat.

Impiedicarea votului muliplu se putea realiza daca prelucrau electronic datele dupa vot. Se constata care sunt CNP-urile care apar de mai multe ori la nivel national, si deschideau dosare penale in rem. Dupa cateva condamnari nimeni nu ar mai fi riscat sa voteze multiplu. De altfel votul multiplu nu cred ca are o pondere mare. Mult mai mare este ponderea voturilor in numele absentilor plecati in strainatate si care nu voteaza. Acest tip de vot nu poate fi impiedicat electronic, daca cineva se prezinta cu actul de identitate a persoanei plecate.

Verifcarea voturilor multiple dupa vot, ca logistica nu necesita o infrastructura costisitoare. – La sectiile de vot puteau fi laptop-uri inchirite de la scoli sau primarii pentru 3 zile. Programul si datele puteau fi transmise pe un stick de memorie. Operarea era simpla. O bifa intr-o casuta in dreptul persoanei care a votat si introducerea datelor in cazul listelor suplimentare.

Fisierele actualizate erau apoi centralizate la judet. Cand se preda evidenta, PV si buletinele, se preda si stickul si/sau un CD.

Softul ar fi permis editarea proceselor verbale sa nu mai fie completate de mana cifrele si numele membrilor comisiei. Se putea compara evidenta prezentei din sistem cu ce a rezultat la numaratoarea buletinelor. Ar fi fost o verificare suplimentara si o garantie, pentru ca ar fi fost mai dificil sa voteze in numele absentilor. Pe langa semnatura si introducerea buletinelor in urna ar fi trebuit operat si in calculator.

Ce efecte are prevederea ART. 18 j) si ART. 84 care precizeaza cum se procedeaza pentru a verifica daca persoana are dreptul la vot sau nu.

Impiedicarea votului persoanelor care nu au dreptul sa voteze implica existenta unui sistem in timp real, un sistem online. Daca sistemul nu functioneaza total sau partial nu-i nici o prolema. Legea a exonerat de raspundere pe producatorul si pe cei care administreaza sistemul. Votul se desfasoara fara validare online ca si pana acum, dupa actul de identitate prezentat.

ART. 87

(1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

ART 87 nu se afla printre cele citate la sanctiuni, deci nu are nimeni de suportat consecinte.

Responsabilitatea pentru buna functionare a procesului de vot se dilueaza si dispare, pentru ca responsabilitatea este impartita cu STS care nu raspunde de nimic?

Cand s-a infiintat Autoritatea Electorala Permanenta – motivatia a fost ca procesul de vot trebuie sa fie administrat de o institutie independenta de factorul politic si de putere, in speta de guvern.

ART. 103

(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale: …

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicaţiile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării ..

Din ART 103 rezulta ca AEP raspunde de procesul de vot, dar la ART. 110 scrie ca :

ART. 110

(4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor şi oficiilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat.

In concluzie AEP deleaga atributiile spre STS si controleaza procesul de vot cum controleaza comisia parlamentara serviciile, adica primeste asigurari de la cei controlati ca totul este in ordine.

De asemenea ministerul Administratiei si Internelor se ocupa de imprimarea si distribuirea buletinelor de vot. Prefectul se ocupa de stampile si de pastrarea buletinelor dupa vot.

La ART.121 se prevede ca evidenta primara se pastreaza de catre prefecti timp 3 luni dupa care sa da la topit. Documentele centralizatoare de la BEC se arhiveaza conform legii Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 (republicata).

De ce se implica institutia prefectului si a primarului in procesul electoral si de ce se topesc buletinele de vot la trei luni si nu 6 luni dupa alegerile urmatoare? Sa nu se mai poata depista fraudele de eventuale noi forte politice la putere?

Asa cum dupa vot se preda situatia la judet, presedintii pot prelua inainte de vot materialelele (buletine, stampile si formularele de procese verbale), iar de tiparire si de confectionarea stampilelor se pot ocupa birourile electorale de circumscriptie de la judete.

Care sunt implicatiile financiare ale urmaririi online a prezentei la vot?

• Legatura permanenta cu cateva mii de sectiile de vot implica niste costuri exorbitante cu atat mai mult cu cat sunt si localitati fara semanal de telefonie mobila. Nu stim cat costa ???

• oamenii care opereaza la sectiile de vot trebuie platiti (numarul lor trebuie sa fie mai mare cu 20% decat numarul minim necesar, conform normelor AEP) Ei primesc 5 clase de salarizare in plus.

• terminale la fiecare sectie de vot, pentru siguranta ar trebui sa fie cel putin doua.

• Serverele de date trebuie sa aiba rezerva „calda”, sa poata prelua eventuale caderi ale serverului principal, deci costurile cu servederele de date se dubleaza din cauza „tichiei de margaritar”.

Rezulta din normele metodologice de mai jos

Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal – denumit SIMPV in -Normele Metodologice ale AEP (publicate in MO partea I nr 218/2.XI.2015 )

Art.4 -(1) SIMPV este compus din urmatoarle elemente principale:

a) Sistemul informatic central

b) aplicatia informatica pentru verificarea dreptului de vot, denumita in continuare ADV;

c) Centrul de suport tehnic;

d) infrastructura de comunicatie;

e) terminale informatice din sectiile de votare.

S.T.S asigura instalarea pe terminale a ADV. Centrul de suport tehnic este un centru de comunicatii prin care S.T.S. asigura asistenta tehnica pentru operatorii din sectiile de vot. Unde nu exista infrastructura de internet si nici telefonie mobila se asigura comunicatile de catre S.T.S.

S.T.S. asigura „cate un teminal informatic care sa aiba integrate mecanismele de preluare automata si manuala a datelor de indentificare din zona de citire automata cu caractere identificabile optic din cartile de itentitate si pasapoartele alegatorilor care se prezinta la vot.” (Art 4. (7) a)

S.T.S. – „trebuie sa asigure suficente terminale pentru cazurile cand acestea se defecteaza si necesita inlocuirea.”(9)

S.T.S. „este autorzat sa ia masuri, … pentru prevenirea alterarii sau piederii informatiilor si asigurarea recuperari acestora in cazuri fortuite sau de forta majora„.

S.T.S. cu sprijinul A.E.P. (probabil cu banii A.E.P) si a I.N.S. „organizeaza sesiuni de examinare parcatica a competentelor .. in centre de avaluare si in sesiuni online” (Art 7(3))

La ART 28 Prelucrarea datelor cu caracer personal la al(4) „La data incheierii activitatii prevazute la alin (3) datele cu caracter personal prevazute de prezenta hotarare vor fi distruse„.

Dupa ce procedura, cine verifica, ce se intampla daca cineva pastreaza o copie ???

AEP a mai dat o hotarare de modificare a hotararii 9 pentru ca a uitat sa prevada printre altele ca :”(4) Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură înregistrarea convorbirilor prevăzute la art. 18 alin. (4) şi art. 21 alin. (4)”

Dupa cum vedem S.T.S. are mai multe atributii decat Birourile electorale central sau judetene si decat AEP.

Selectia operatorilor si pregatirea lor se face de STS desi in subordinea AEP se constituie un Centru „Expert electoral”

Citiţi articolul integral pe decantare.wordpress.com