În ședința de guvern care a avut loc pe 17 decembrie, coaliția de guvernare a decis reducerea cu 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca această taxă să fie eliminată complet din 2027.
Firmele și-ar dori ca impozitul să fie eliminat chiar din 2026, pentru că împiedică dezvoltarea afacerilor – susțin managerii
„Ca principiu, o frână mai mică rămâne tot o frână”, a spus, joi, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, într-o conferinţă de presă, cu privire la acest tip de impozit pe care îl suportă sectorul privat.
„Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiţii productive în sectoare esenţiale precum IT&C, comerţ, transport şi producţie. IMCA va continua să descurajeze şi să blocheze investiţii în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta şi a concura în regiune şi pe pieţele internaţionale”, explică cei din CONCORDIA.
Prin Legea nr. 296/2023, a fost introdus un impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru firmele care, în anul anterior, au avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care plătesc un impozit pe profit mai mic decât 1% din cifra de afaceri. Aceste firme vor fi obligate să plătească impozitul pe profit la nivelul acestui impozit minim, adică 1% din cifra lor de afaceri.
Firmele mari românești ar fi fost mai afectate de IMCA decât multinaționalele
„Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat serios bugetele companiilor româneşti cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaţionale. ACDBR a susţinut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurenţial, afectând companiile româneşti şi a cerut Ministerului Finanţelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor româneşti”, a transmis Asociația Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).
Mediul de business cere ca deficitul bugetar să nu fie acoperit exclusiv din creșteri de taxe
„Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale.
Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030.
Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, au transmis organizațiile: FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, Concordia – Confederația Patronală Concordia, RBL – Fundația Romanian Business Leaders, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România, BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză, AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România, AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România și BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română.
Cel mai bine ‘pentru o crestere sustenabila’, asa cum au transmis acele organizatii, ar fi sa nu fie nicio taxa, deoarece aceasta (sau acestea) ‘risca sa descurajeze’ cresterea sustenabila. Totusi, pentru functionarea in bune conditii a statului, aceasta taxa sa fie luata de la pensionari, caci ei nu produc, ba, dimpotriva, consuma (conform spuselor fostei sefe a FMI, acuala sefa la BCE) si sunt greu de intretinut, avand in vedere Deficitu’… 😎
Da bă . așa e suntem FULL DE FIRME ROMÂNEȘTI BABANE afectate și lovite-n HARIPĂ . Afară de căteva ale Videeenilor , Varanilor , Securoilor – cărora le plângeți de milă – ce mai e RUMAN DIESEL ? HIDROELECTRICA , NUCLEARA , ROMGAZUL și alea infestate de căpușe amricane și ioropiene – fONDU PROPRETATEA , brothers Tatea etc. ȘI CE BANI LE-AȚI LUAT BĂ , CĂ BANII ĂIA ORICUM ÎI LUAȚI FIIND STATUL ROMĂN MAJORITAR ACOLO , SAU NU MAI ȘTIM NOI PE CE MINCIUNI STĂM ?
ELIMINAȚI-IMPOZITU ĂSTA DE 1 LA MUTĂ=JUMATEA LUI 5 , CĂ NU MAI POT ĂȘTIA ÎI „TRECE RĂU SUNT ÎN CĂLDURI – în frunce cu unul Bolovan și unul Bogdan Lefter .„Bă de unde v-au dat la „ajutoare, PET-ul de oloi și kila de zahar de la silozu Kauflămând sau de la silozu Carrefoură ? Le-ai „dosit în debaraua de unde ți-ai luat „cartonu „de șmenar , dacă ești francafon ști că la ăștia „ou „e un Euroi = U! Nu mai pleacă bă., CARREFOURA d-aci , nu mai e supărată ? Teodorovici , care dădea la el la discotecă , Coca -cola a zis cum e mersul . Vin „pastilele din HAMERICA la o „distilărie de lăngă Bukres ( aci în Kolonia) . Acolo se amestecă cu „apa nova„ și rezultă litrul pe care îl vând REZON cu 1 leu . Dar nu CARREFOURA rOUMANIE îl cumpără la 1 leu( ea face investiții și alte eshibiții , N-ARE TIMP) ), ci o firmă din BAHAMAS sau BERMUDE , că la ei e „secetă ( de lovele) . Firma banameză asta , după-aia vinde la Cărrefoură- CARE DUPĂ „NAME „ i-ar fi mamă sau mai bine zis părinte 1 sau 2 – cu 1 Euroi Kila , că ea n-a auzit de „lei. IAR OILE D-ACI O SORB ( mai mult din priviri) la Siloz , tot lăngă Bukres la 1 Euroi și 5 Bani Kila . Deci CARREFOURA de un să mai dea impozit pe „șmen ,că mai vine cu „mălai din AFRANȚA să dea „minimum pe Ioropa la cărcașii și caserițele d-aci , că majoritatea au fost colegi de „debara cu tine și se pot califica la locu de muncă la „MANELE șau Canapele și-ți iau locu în Șparlament.////Dae bine c-ai „milogit ,ooo1 la mută la Bănci , că râmănea van Groningen pe bangă în Cișmegiu , n-avea bani de fotel cu „Multianimatoarea XXL- personam importante „pensionară speșl acolo, NU SPUI CINE dela „dăruiește și miluiește„ . Cea ,a lovită-n haripă e OMV-eaua Petronela , că acuma în sezon ea muncea pă vreo mie de cabane din ALPII LUPII să consulteze și să managerizeze pe Petronela cu ăi mai vănjoși skiori și turiști pă valută FORTE .