Capitală Europeană a Culturii – între improvizații și absența președintelui

Peste 20 de clădiri istorice din centrul Timișoarei au fost acoperite cu plasă de protecție, în ultimele două zile, scriu jurnaliștii de la Renașterea bănățeană. Dacă până acum nu a contat că fațadele sunt foarte deteriorate sau că bucăți de tencuială cad pe trotuar ori pe mașini, deschiderea evenimentului Capitală Culturală Europeană 2023 a produs instalarea “în forță” a acestor plase.

Cu desene sau fără, negre sau colorate, falsele fațade ascund ruina din spatele lor, de ochii turiștilor care vor veni să admire arhitectura clădirilor din Pieţele Victoriei, Unirii sau Libertății, ori de pe străzile din centrul istoric. Și nu doar fațade, ci chiar mansarde intregi au fost “îmbrăcate” în plasă pentru a masca degradarea.

Trucul este însă unul nu neapărat ieftin, dar care demonstrează incapacitatea administrației timișorene de a reabilita și de a reconstrui fațadele din zona centrală.

“Anul trecut ne aflam tot în Traian și vă spuneam că vom debloca un program important pentru timișoreni, care ar putea schimba total fața Timișoarei, mai ales în perspectiva deținerii titlului de Capitală Culturală Europeană. Este vorba despre programul de reabilitare a clădirilor istorice cu sprijin al Primăriei Timișoara. Vorbim despre un program care ar fi putut să înceapă de acum zece ani, însă a fost blocat.

În ultimele luni am lucrat împreună cu Paula Romocean și aparatul primăriei la deblocarea acestuia și vom prezenta un proiect de hotărâre care va schimba regulamentul de sprijin financiar”, declara Dominic Fritz, primarul Timișoarei, încă din 11 mai 2021.

Problema fațadelor și a clădirilor istorice din centru este una…istorică. Primele încercări timide de reabilitare s-au făcut încă din timpul administrației Ciuhandu. Însă nici primarii care i-au urmat, Nicolae Robu și Dominic Fritz, nu au rezolvat acest lucru.

Regulamentul prin care proprietarii de clădiri istorice sunt sprijiniți financiar de Primăria Timișoara pentru a reabilita fațadele a fost modificat în 2022. Asta în condițiile în care după un an de la votarea lui, adică în 2021, niciun imobil nu a fost restaurat. La propunerea unui grup de consilieri locali, a crescut contribuția nerambursabilă a primăriei de la 20 la 30%. Fără niciun efect vizbil, până acum.

Astfel că s-a ajuns în situația de astăzi, când turiștii pot “admira” plase și mesh-uri apărute peste noapte, în locul unor fațade care să pună în lumină valoarea estetică a clădirilor istorice de referință pentru Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii.

Klaus Iohannis nu participă la deschiderea oficială

Ministerul Culturii, Lucian Romașcanu, spune că simte „un soi de dezamăgire” pentru că președintele Klaus Iohannis nu participă la deschiderea oficială a Capitalei Europene a Culturii la Timișoara. Când Sibiul a avut deschiderea CCE, Iohannis era primar, iar președintele de atunci a participat.

„Nu vreau să fac foarte multă politică. Asemenea tipuri de evenimente nu ar trebui să fie lipsite de prezența responsabililor guvernamenali sau prezidențiali de la cel mai înalt nivel, pentru că este totuși un eveniment extrem de important”, spune Lucian Romașăcanu citat de renasterea.ro

El afirmă că premierul Nicolae Ciucă va fi prezent, iar Administrația Prezidențială va fi reprezentată de consilierul pe probleme de cultură, Sergiu Nistor.

„Domnul Iohannis mi-aș dori să vină. Nu vreau să fiu critic, dar poate că se înțelege din faptul că mi-aș dori, pusă la condițional optativ, e un soi de dezamăgire. Mi-ar fi plăcut să fie, mai ales că a fost primar când am avut prima capitală culturală de succes la Sibiu”, încheie ministrul Culturii.

Evenimentul „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007” a debutat pe 1 ianuarie 2007, în prezenţa preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi a premierului Călin Popescu Tăriceanu, printr-un concert simfonic pentru oficiali şi invitaţi şi printr-o serie de manifestări artistice şi pirotehnice, în Piaţa Mare din Sibiu, la care au asistat peste 40.000 de oameni. Primar al Sibiului era atunci actualul președinte al țării, Klaus Iohannis.