„Tu știi ce mai fac plămânii tăi? Cred că e o întrebare foarte bună pentru că foarte multe patologii se răsfrâng asupra plămânului. Din nefericire, plămânul neavând acei receptori de durere, adică nu există terminații nervoase pentru durere, doar pentru reflexe, de gen tuse sau iritație, inflamațiile sau leziunile din interiorul plămânului nu provoacă durere directă și atunci toate aceste patologii, cum ar fi cancer pulmonar sau bronșectazii sau alte deformări, fibroza pulmonară, cresc și se dezvoltă.
Durerea când o resimțim, că resimțim durere în piept, sau că avem o durere pulmonară, de obicei apare de la structurile învecinate plămânului, de la pleura parietală, acea membrană care căptușește plămânul, care are nociceptori, așa se numesc acești receptori de durere, de la mușchii intercostali, poate am avut o nevralgie de la nervi, perete toracic, diafragm, de exemplu, cel mai important mușchi inspirator. Putem să avem inflamația pleurei, pleurita, la care durerea este foarte ascuțită, localizată, simțim dificultate când respirăm, simțim că ne sufocăm.
În pneumonie, doar dacă este inflamată pleura, dar așa în genere plămânul neavând acești nociceptori nu doare. Decât avem tuse și cu fenomene iritative”, a spus medicul.
Despre suferința tăcută care ucide pas cu pas. Ce de întâmplă atunci când apare durerea? Ce anume ne doare? Prof. Dr. Cristian Oancea a explicat că durerea apare atunci când sunt implicate structurile învecinate ale plămânilor care au receptori de durere, precum pleura parietală, mușchii intercostali, trahee sau mușchiul diafragmatic.
„De obicei când începe durerea care ne avertizează că ceva se întâmplă greșit acolo, de obicei avem metastaze. Durerea poate să fie stimulată de stimuli mecanici cum ar fi o lovitură sau o presiune excesivă, poate să fie chimică, mirosim un acid sau niște substanțe inflamatorii. Durerea începe doar când este implicată pleura parietală sau structurile învecinate.
De obicei când apar metastazele, că sunt osoase, că sunt pleurale, că în alte organe, de obicei este prea târziu. Dacă ne referim la cancer pulmonar de obicei a apărut în urmă cu câțiva ani înainte de a avea semne. Când facem computer tomograf de obicei vedem acele contururi spiculiforme, acele leziuni și de obicei în 80 la sută din cazuri din nefericire doar tratament paliativ. Deci practic durerea începe când sunt implicate structurile vecine care au nociceptori, acești receptori de durere, cum e pleura parietală, cum e mușchiul diafragmatic, cum este musculatura intercostală, dar putem să avem de exemplu o pneumonie simplă, fără durere, putem să avem o durere dată de o tuse, un fenomen tușigenic, durerea este dată de trahee care practic are bronhospasm. Deci în zona aceasta suntem cu durerea pulmonară, neavând receptori de durere parenchimul, este o suferință tăcută”, a explicat medicul.
Cu un pas înaintea bolii. Ce avem de făcut mai ales în cazul în care facem parte dintr-o categorie la risc, precum fumătorii cronici sau cei care lucrează în mediu toxic? Iată analizele și investigațiile pe care numai medicul le poate recomanda cu o anumită frecvență, în funcție de particularitățile fiecărui pacient în parte. De obicei după momentul 0, prima evaluare, se recomandă a doua după un an și a treia după doi ani de la evaluarea de un an.
„Trebuie să fim cu un pas înainte. Dacă ne știm la risc, dacă știm că suntem fumători cronici, dacă știm că lucrăm în mediu toxic, cu poluanți, cu vopsele, cu anumite noxe trebuie să facem un film la plămâni. Este obligatoriu. Pe locul doi ar fi o spirometrie care ne arată funcționalitatea, deci dacă pe radiografie sau pe computer tomografie vedem imagistic, spirometria ne arată funcțional acest lucru.
Este foarte important examenul clinic, medicul de familie sau medicul specialist, dacă apare durerea, localizarea durerii, adică unde doare exact, caracterul, dacă este arsură, ascuțită, apăsătoare, dacă are sau nu are legătură cu respirația sau cu anumite poziții de efort și bineînțeles dacă se asociază cu ceva, dacă pacientul are sau nu are febră. Dacă are febră cu o tuse poate să indice un sindrom inflamator, de exemplu.
Pe analizele de sânge pe o infecție ne interesează o hemoleucogramă în care numărul de leucocite poate să fie crescut, o proteină c reactivă sau un vsh.
Iarăși este foarte important dacă avem o suspiciune de embolie pulmonară, când dă o durere toracică, D- dimerii, sunt foarte importanți (n.red testul este utilizat împreună cu alte investigații pentru diagnosticul unor afecțiuni care predispun la hipercoagulabilitate și tromboembolie)”.
Este foarte important ca durerea pulmonară să fie diferențiată de durerea cardiacă. Iată cum se face acest lucru:
“Pe de altă parte durerea pulmonară trebuie să fie diferențiată de durerea cardiacă și atunci tropomina sau CK-MB-ul, dacă se suspectează un infarct. Adică dacă durerea apare în zona inimii putem să ne gândim și la acest lucru.
Deci radiografia toracică în caz de pneumonie, pleurezie, CT toracic care ne dă detalii mai amănunțite despre plămâni, vase, pleură, inimă, dacă e implicată zona cardiacă în embolie pulmonară trebuie neapărat un computer tomograf, o angiografie pulmonară și bineînțeles dacă aceste lucruri nu sunt la îndemână și o ecografie pleurală este foarte bună să vedem dacă are lichid pleural, dacă are o pleurită, iar ca să facem diagnosticul pentru excludere cu durerea cardiacă un ekg este obligatoriu la orice durere toracică pentru a diferenția, să nu fie semne de infarct miocardic, o ecocardiografie să nu fie o pericardictă, adică o inflamație a foițelor care învelesc inima, și bineînțeles coronarografie și un test de efort dacă este cazul”, a precizat Prof. Dr. Cristian Oancea.
Dacă mă las de fumat, când se curăță plămânii mei? Este problematica la care se gândesc mulți oameni, odată ce renunță la acest viciu. Iată explicațiile Prof. Dr. Cristian Oancea despre modul în care organismul începe să-și revină odată ce renunțăm la fumat.
„70% din cazurile de cancer pulmonar este pus pe seama fumatului, restul de 25-30% este dat poluării, microparticulelor, radonului, altor factori.
Organul care se vindecă cel mai rapid este inima, bătăile inimii, frecvența cardiacă, tensiunea, se normalizează la nivel de minute, ore. Din studiile care s-au publicat în decurs de jumătate de oră, până la 24, 48 de ore frecvența cardiacă și tensiunea revin la normal. Adică nu mai avem o frecvență cardiacă crescută, cu 10-15% scade și se normalizează. Tensiunea arterială, pe lângă renunțarea la sare este renunțarea la fumat pentru că și din cauza fumatului îți crește tensiunea arterială.
Pe de altă parte după două trei zile mirosul nostru și gustul nostru încep să se normalizeze, pentru că trebuie să spunem că fumătorii au un miros și un gust alterat, diferit de al nefumătorilor, adică dacă eu sunt nefumător, dvs. nefumătoare și mirosim amândoi același parfum, eu o să-l resimt altcumva. Dacă eu mănânc o mâncare, dvs. mâncați aceeași mâncare eu o resimt altcumva.
Până la o lună, două luni, circulația și respirația devin mai ușoare și se îmbunătățesc. Aproximativ până la un an acei cili respiratori se regenerează. Acel covoraș care se află în interiorul plămânilor noștri care elimină gudroanele, elimină particulele nocive, este ca o mochetă care începe să se regenereze după 3,4 luni, până la un an de zile și abia atunci vorbim de o curățare efectivă. Și bineînțeles după cel puțin un an riscul de boli pulmonare și cardiovasculare scade masiv, 60-80%, dar nu dispare.
Partea de curățare a plămânilor, sunt anumite substanțe, antioxidanți care ajută să se refacă. Partea imună, macrofagele și cu acei cili respiratori încep să-și revină.
Foarte mulți se sperie după ce renunță la fumat că au o tuse productivă. Dar ăsta nu este un semn rău, este un semn bun pentru că înseamnă că plămânul elimină reziduurile, ceea ce este foarte bine. Pe de altă parte sportul și hidratarea ajută”, a explicat medicul.
Ani din viață furați de fumat. Unul, două pachete de țigări pe zi înseamnă minus 10-15 ani din viață.
„Sunt studii și studii. Un fumător, așa arată studiile, care fumează unul, două pachete de țigări pe zi scurtează viața medie cu 10-15 ani. Vă dați seama, cel puțin un deceniu de viață pierde în viață. Bineînțeles, contează numărul de țigări pe zi, vârsta la care a început fumatul. Și trebuie să spunem că nici vaparea nu este o soluție, adică fumatul sub orice formă este dăunător. Dacă fumezi 20 de ani 10 țigări pe zi pierzi undeva între 5 și 8 ani de zile, dacă fumezi un pachet pe zi, 20 de ani, pierzi între 10 și 12 ani. Dacă fumezi peste un pachet de țigări pe zi, 1-2 pachete pe zi, 15 ani sau mai mult, deci practic acești ani îi pierdem și nu-i mai regăsim și trebuie să spunem că avem cancere pulmonare la vârste din ce în ce mai fragede, adică la fumătorii tineri activi, la 35, 40, 45 de ani”, a explicat pentru Cotidianul.ro Prof. Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog.
Conform informațiilor furnizate pentru cotidianul.ro de către specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică, datele colectate de direcțiile de sănătate publică de la cabinetele de oncologie publice și private relevă următoarea situație: cu tumoră malignă a bronhiilor și pulmonului sunt rămași în evidență în toată țara 39181 de români, în semestrul 1 al acestui an, față de 35429, câți erau în semestrul 1 al anului trecut.
Nu are treaba fumatul cu plamanii mengele, draghe! Tata a fumat 4 pachete de tigari pe zi de la 16 ani. N-ave nimic la plamani, scarba ticaloasa. DAR OTRAVURILE ARUNCATE DIN AER DE STAPANII TAI, DA! ALEA CONTIN CIANURI! SI „MANACAREA”. DA! NUMAI POTRAVA SI EXPERIMENTE GENETICE! PUTITI DE MINCIUNA SI TICALOSIE! TOTI!