Locuitorii din Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, abia aşteaptă ca Deva Gold SA, firmă controlată de o companie canadiană, să înceapă activitatea de exploatare a zăcământului de aur din subsolul locurilor lor de baştină, potrivit primarului localităţii, scriu jurnaliştii de la Gândul.
Canadienii de la European Goldfields deţin ,prin intermediul unui fond de investiţii înregistrat în Barbados, 80% dintre acţiunile Deva Gold, restul titlurilor aparţinând Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului, Fierului Minvest Deva.
„Există 400 de cereri de locuri de muncă de la cetăţeni. Preconizăm că, într-o primă etapă, acolo ar putea fi angajate 750 de persoane”, a declarat pentru Gândul Petru Câmpean, primarul din Certeju de Sus, comună situată la circa 12 km de Deva, care este de părere că activitatea de organizare a şantierului ar putea începe până la finalul acestui an, după obţinerea restului de avize, urmând ca din primăvară să înceapă realizarea căilor de acces. „Compania deţine licenţa din 1999. Proiectul este mai avansat decât cel de la Roşia Montană. În 2010 am aprobat planul urbanistic zonal, există acordul de mediu pentru planul urbanistic, aşteptăm acordul de mediu pentru faza de construire „, spune primarul.
Investitorul canadian a cumpărat deja terenuri cu o suprafaţă totală de 269 de hectare cu un preţ variind între 0,5 euro pe mp şi 4,5 euro pe mp, iar pentru construcţii între 150 şi 450 euro pe metru pătrat.
Conform estimărilor de pe site-ul European Goldfields, La Certeju există rezerve de 2,4 milioane de uncii de aur (68 tone de aur) şi 17,3 milioane de uncii de argint (490 de tone de argint).
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit luni seară despre două mine de aur, operate de companii româneşti, care se vor deschide în perioada următoare, fără a le numi şi ale căror câmpuri conţin circa 50 de tone de aur, respectiv 54 de tone, ambele urmând să fie exploatate.
Întrebat la ce mine a făcut referire preşedintele, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a răspuns pentru Gândul : „Nu cunosc la ce proiecte s-a referit preşedintele.Vă pot spune că în prezent în România mai sunt două licenţe de exploatare în vigoare, pe lângă cea de la Roşia Montană. Una dintre licenţe aparţine Deva Gold, în perimetrul Certeju, iar a doua, mai veche, este deţinută de Romaltyn Exploration, pentru exploatarea unor reziduuri miniere, la Baia Mare. Deva Gold mai are în procedură de avizare o licenţă de exploatare pentru Băiţa-Crăciuneşti”.
Într-adevăr, pe site-ul ANRM, figura,la data de 17 iunie, o licenţă de exploatare în perimetrul Certeju din judeţul Hunedoara, emisă pentru Deva Gold S.A., precum şi o „licenţă activă în procedură de aprobare” în perimetrul Băiţa Crăciunesti, pentru aceeaşi firmă, precum şi licenţe de de exploatare pentru „produs rezidual minier” pentru Romaltyn Mining SRL, la Uzina de preparare Aurul S.A. Baia Mare, Iaz de decantare – Aurul Săsar, Iaz de decantare-Meda şi Iaz de decantare – Flotaţia centrală.
Preşedintele ANRM a mai declarat că mai există încă 5 licenţe de explorare pentru zăcăminte de aur, două fiind într-un stadiu avansat, dintre care trei licenţe aparţin Romaltyn Mining, în Baia Mare, una aparţine Samax România şi una este a companiei Roşia Montană Gold Corporation.
Despre investiţia de la Roşia Montană, Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe,un înfocat susţinător al proiectului, declară că poate deveni „un factor catalizator al altor proiecte similare în acest sector”, consemnează Jurnalul Naţional.
„Atunci când în România va începe să funcţioneze un astfel de proiect, orice alte proiecte asemănătoare, actuale sau viitoare, care au nevoie să fie ecologizate şi valorificate, au o şansă să fie puse în practică”, a declarat Vlădescu.
Potrivit lui Vlădescu, România are 22 de iazuri de decantare cu un pericol ecologic „de sute de ori mai mare” decât cel preconizat pentru Roşia Montană.
El susţine că proiectul minier din zona Roşia Montană reprezintă singura modalitate de creare de locuri de muncă în această regiune. „Proiectul este localizat într-o zonă minieră complet distrusă, pentru care România nu ar fi avut niciodată resurse să o scoată la lumină”, afirmă Vlădescu.
Economistul britanic Alan Roe, consultant principal la Oxford Policy Management a declarat că „nu poţi pretinde că aurul sau alte resurse nu există, dar poţi încerca să găseşti cea mai bună cale pentru a le transforma într-o forţă a binelui”. Roe şi Oxford Policy Management au publicat în 2010 un studiu potrivit căruia proiectul de la Roşia are potenţialul de a fi mai mult decât o „sursă de bani pe termen scurt, dacă părţile interesate îl tratează cu atenţie”.
