Încăierare totală: Procurorii o iau de guler pe șefa CSM

Consultările de la Cotroceni încaieră și mai mult cele două tabere din justiție. Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) a transmis că poziţia publică a preşedintelui CSM Lia Savonea cu referire la întâlnirea de la Cotroceni este ”neîntemeiată”, cu atât mai surprinzătoare cu cât temerile exprimate de Savonea în comunicatul de presă nu au fost enunţate în cadrul întâlnirii. Procurorii cer ca declaraţia să fie asumată în nume personal de preşedintele CSM, nu într-un comunicat oficial, postat pe site-ul instituţiei. E vorba de comunicatul transmis de Lia Savonea în care îl ataca pe președintele Klaus Iohannis.

Comunicatul Asociației, integral

Comunicat privind “Apelul public al presedintelui CSM”

În urma participării reprezentanților săi la întâlnirea organizată de Președintele României în data de 27 martie 2019, văzând poziția transmisă public de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, AMASP (Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”) dorește să aducă în atenție următoarele:

Considerăm că poziția președintelui CSM este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât instituția pe care o reprezintă este angajată într-un proces de definire a unor bune practici de conlucrare între sistemul judiciar, puterea legislativă și cea executivă (Proiectul TAEJ – https://sites.google.com/ csm.csm1909.ro/poca/ sipoca-454), aspect ce implică înțelegerea rolului de mediere a Președintelui României atunci când comunicarea între puterile statului este serios deteriorată și nefuncțională.

Pentru o corectă informare a opiniei publice putem preciza că preocupările enunțate în comunicatul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost în niciun fel exprimate de domnia sa în cursul întâlnirii de ieri.

Doamna Savonea Lia a luat cuvântul în cadrul intalnirii, și-a exprimat opinia în ceea ce privește situația sistemului judiciar și, în contextul care astăzi i se pare impropriu, a ținut să sublinieze implicarea Consiliului Superior al Magistraturii ori de câte ori au fost puse în discuție modificări legislative care vizau sistemul judiciar.

Având în vedere că CSM este garantul independenței sistemului judiciar în ansamblul său, iar doamna judecător Savonea Lia este președintele în funcție al acestei instituții, adresăm următoarea întrebare legitimă: poziția exprimată în cursul zilei de astăzi, pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, este poziția asumată de Plenul CSM, este poziția oficială a uneia dintre cele două secții ale CSM sau este opinia proprie a doamnei judecător Savonea Lia?

Utilizarea formulei „Apel public al președintelui CSM” nu conferă mai multă legitimitate unei opinii personale și nici nu o transformă într-o poziție instituțională în condițiile în care la aceeași întâlnire a participat și vicepreședintele CSM. Mai subliniem că președintele CSM reprezintă instituția fie în baza unor documente de politici publice adoptate în cadrul Plenului (proiectul de exercitare a funcției de președinte pentru care a fost ales în anul în curs), fie în baza unor hotărâri cu domeniu limitat, adoptate în condițiile legii.

Dacă, în mod ”surprinzător”, comunicatul de astăzi este doar opinia doamnei Savonea Lia solicităm asumarea acesteia în nume personal și nu pe site-ul oficial al instituției și cu utilizarea însemnelor oficiale ale CSM

Ce a transmis Lia Savonea

Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii

pentru respectarea independenței justiției

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și în considerarea principiului cooperării loiale între puterile statului, în data de 27.03.2019 am dat curs invitației Președintelui României de a participa la o întâlnire pe tema situației actuale din sistemul judiciar, întâlnire ce a avut loc la Palatul Cotroceni.

Temeiul invitației Președintelui României a vizat „modificările recente și succesive aduse legilor justiției, ce au generat reacții atât în plan intern, cât și european”, iar, în deschiderea întâlnirii, a precizat că acţionează ca mediator la această dezbatere. Cu toate acestea, a rezultat că dispoziţiile art. 80 alin. 2 teza finală din Constituția României, ce prevăd că „Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului”, ar fi determinat, cu necesitate, o altă configurare a cadrului întâlnirii, iar nu doar între instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi ONG-uri.

Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.

Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual.

În calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii subliniez că în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care îndeplinește atribuțiile constituționale și legale de garant al independenței justiției și reamintesc înalților reprezentanți ai statului că respectarea principiului separației puterilor în stat și al cooperării loiale impune, înainte de toate, respect reciproc și responsabilitate.