Începutul sfârşitului pentru PNL şi PSD?

Absenteismul masiv, de aproape 70%, fără precedent în perioada postdecembristă, înregistrat la alegerile parlamentare de duminică, constituie un vot de blam pentru actuala clasă politică din România, atât pentru partidele mainstream, PNL şi PSD, cât ţi pentru partidele balama, Pro Romania şi PMP.

Prin prisma acestui absenteism, primul clasat, PSD, care a obtinut 29% din voturile valabil exprimate, are susţinerea a doar 9% din intregul electorat, iar al doilea clasat, PNL, cu 25% din voturile valabil exprimate, are suportul a doar 8% din acesta.

În aceeasi cheie, a treia formatiune clasata, USR-PLUS, cu 15% din voturi, are suportul a doar aproximativ 5% dintre toti alegatorii din tara noastra.

Marii perdanti: preşedintele Iohannis şi PNL

Marele perdant al acestor alegeri parlamentare este incontestabil PNL, care-si propusese şi se astepta la un scor cu cel putin 10 procente mai mare, pentru a realiza o majoritate parlamentara solida impreuna cu celelalte partide de centru-dreapta.

Socoteala de acasa nu s-a potrivit insa cu cea din targ, PNL fiind depasit de PSD cu patru procente. Numai liderul liberal Ludovic Orban a clamat duminica seara, dupa anuntarea exit-poll-urilor, sub privirile aprobatoare ale primului sau adjunct Rares Bogdan, ca PNL este castigatorul alegerilor. Iar luni seara, cu o logica ridicola, dovedindu-ne inca odata ca sufera de autism cronic, presedintele Klaus Iohannis ne-a anuntat ca PNL si USR-PLUS au castigat alegerile parlamentare intrucat au obtinut mai multe procente decat la scrutinul precedent din 2016, respectiv liberalii au obtinut 5 procente in plus, iar useristii si-au adjudecat 6 procente in plus, in timp ce PSD ar fi pierdut 15 procente raportat la acesta. Presedintele fizician si logician a uitat insa sa faca o comparatie si cu rezultatele obtinute de PNL si USR-PLUS la alegerile europarlamentare de anul trecut, 27% respectiv 22%, raportat la care liberalii au pierdut doua procente, iar useristii 7 procente.

Un mare infrant este si presedintele Klaus Iohannis dupa ce a facut o campanie electorala asiduua si fatisa pentru PNL, cum nu si-a permis niciun presedinte al Romaniei pana acum, nici macar predecesorul sau jucator Traian Basescu. Declaratiile si inaugurarile aproape zilnice au avut insa efect de bumerang asupra partidului prezidential, care a pierdut multe procente din cauza fixatiilor, ifoselor si scrasnetelor lui Iohannis, care au agasat o mare parte a electoratului. Prestatia telemecanica agasanta a presedintelui Iohannis a constituit principala cauza a infrangerii PNL. Pierderea alegerilor parlamentare de catre partidul prezidential dupa numai un an de la castigarea alegerilor prezidentiale en-fanfare, cu 66%, constituie o palma rusinoasa pentru principalul locatar de la Cotroceni. Partidul lui Iohannis nu a obtinut victoria visata, iar coalitia de guvernare antamata de acesta se bazeaza pe o majoritate parlamentara fragila de 46%, care va trece putin peste 50% dupa redistribuirea mandatelor. Nici principalul partener politic al liberalilor, USR-PLUS, nu se simte prea bine, avand in vedere ca-si fixase un obiectiv de 23-25% si a inregistrat un scor de doar 15%. Dupa ce a obtinut rezultatul cel mai spectaculos la alegerile europarlamentare din mai 2019 (22%), USR-PLUS a inregistrat un regres si o stabilizare in jurul a 15%, conform scorurilor obtinute in primul tur al scrutinului prezidential din noiembrie 2019 si la recentul scrutin parlamentar. Numai UDMR a realizat scorul cu care pe care si l-a propus ( aproape 6%), cu care, de altfel, ne-a obisnuit.

Un PSD greu de invins, dar si de reformat

PSD se inseala amarnic daca se crede un mare invingator cu un suport electoral atat de redus (9%), riscand sa ramana iar socat si in ofsaid, in ipoteza putin probabila a accederii la guvernare, daca ar iesi in strada impotriva sa sute de mii de oameni ca dupa Ordonanta 13. Pe de alta parte, PSD pierdut 16 procente fata de rezultatul inregistrat la alegerile parlamentare din 2016 (45%), cel mai bun din istoria sa, desi, la fel de adevarat este, a crescut cu 7 procente fata de rezultatul inregistrat la alegerile europarlamentare din 2019 (22%), cel mai slab din istoria sa. PSD fost spulberat din nou in Transilvania, fapt ce denota o adancire a prapastiei fata de oamenii din aceasta zona si problemele lor. PSD a avut cel mai slab rezultat in judetul Cluj (14%), unde organizatia judeteana este condusa de angajati si amici ai fostului ministru de interne Ioan Rus, care si-a dobandit in ultimii ani o reputatie de capo di tutti capi in capitala simbolica a Transilvaniei. PSD a pierdut inclusiv in fieful baronului Radu Moldovan, presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud si vicepresedinte national al partidului pentru Transilvania. Sansele ca PSD sa se reformeze sunt reduse avand in vedere ca faptic controlul partidului a fost preluat de fosti locotenenti ai ex-presedintelui damnat si condamnat Liviu Dragnea (Marcel Ciolacu, Paul Stanescu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose), care l-au tradat la un moment dat in urma ordinelor primite de la papusarii lor din anumite servicii secrete. Toti acestia sunt politicieni provinciali, marginiti si santajabili, fara charisma si fara viziune.

Cum sa atraga tinerii sau intelectualii un partid care este condus de un politruc nescolit (detine o diploma universitara falsa si nu poate prezenta o diploma de bacalaureat), cu un trecut mai mult decat dubios (fara o ocupatie serioasa pana la varsta de 37 de ani, cand a devenit jurist nepracticant, cu afaceri necurate si cu flirturi cu lumea interlopa, cercetat pentru fapte de coruptie de DNA, colaborator al Militiei si Securitatii, iar mai recent doctorand la SRI). Este rusinos ca, dupa trei decenii de la caderea comunismului, principalul partid din Romania sa fie condus de un personaj ca Marcel Ciolacu, care ne aminteste de analfabetii din jurul lui Ceausescu, de genul Emil Bobu si Tudor Postelnicu (un exemplu care are legatura cu Buzaul lui Ciolacu, unde a fost prim-secretar PCR). Ajuns sef al Securitatii si ministru de Interne in ultimul deceniu al regimului comunist, a treia fiara in partid si in stat dupa Nicolae si Elena Ceausescu, Postelnicu a declarat, cu ocazia anchetarii si judecarii sale in 1990, ca el a facut doar cinci clase si ca diplomele de bacalaureat, de licenta si de doctorat i-au fost facute de altii. Vrea PSD sa revina la politicieni nescoliti, sulfurosi si vicleni care sa faca rau tarii si societatii? Niciodata PSD nu a avut un lider national atat de precar sub aspect intelectual si moral, ca sa folosesc un termen mai elegant.
Romanii scapa de toxinele Basescu, Ponta si Oprea

Dupa depasirea PNL de catre PSD, o alta surpriza a recentelor alegeri parlamentare o constituie eliminarea din forul legiuitor a celor doua partide balama, Pro Romania si PMP, care nu au realizat pragul parlamentar. Astfel au fost scosi din joc cei mai toxici politicieni din perioada postdecembrista, fostul presedinte Traian Basescu si fostul premier Victor Ponta, iar ex-premierul Calin Popescu-Tariceanu, devenit camaradul politic al lui Ponta, a fost trimis in pensie. Se naruie visele de marire ale lui Ponta, printr-o revenire in forta la alegerile prezidentiale din 2024, impreuna cu nasii sai George Maior si Gabriel Oprea. Iar principalii sai consilieri, fostul sef operativ al SIE Silviu Predoiu si fostul ministru de interne Ioan Rus, raman in negurile istoriei. Pleaca cu coada intre picioare din politica si generalul sfertodoct Gabriel Oprea, ex-presedintele UNPR, un alt produs deosebit de toxic al ultimelor doua decenii. Fostul parlamentar, ministru, vicepremier si premier interimar a obtinut un numar rusinos de voturi, 796 (0,01%), in Bucuresti, unde a candidat ca independent pentru Camera Deputatilor. Un rezultat ridicol dupa ce marele aparator declarat al interesului national si al sigurantei nationale a anuntat cu tam-tam ca i-au solicitat sa candideze zeci de mii de militari si politisti, pe care vrea sa-i reprezinte. Cu atatea voturi, pricopsitul si vopsitul general nu ajungea nici macar primar in localitatea sa natala Fundulea. Cu scoruri intre 1-2%, recentele alegeri parlamentare au pus cruce si unor partidulete de pripas, ca PER si PP-USL, in care s-au aciuat politicieni de toate culorile, pentru a-si asigura supravietuirea politica.

Surpriza si spaima de AUR
Dar, marea surpriza a recentului scrutin parlamentar a fost accederea in Parlament, cu un scor de aproape 10%, a Aliantei pentru Unitatea Romanilor (AUR), un partid infiintat cu un an in urma si aproape necunoscut pana zilele trecute. O sumedenie de politicieni si jurnalisti, comentatori si moderatori s-au grabit sa caracterizeze noul partid parlamentar drept ultranationalist, neolegionar sau neofascist, antisemit si antimaghiar, antioccidental si antieuropean, creatie a serviciilor secrete romanesti sau rusesti. Probabil ca din cauza portiei depasite de cubulete de gheata, fostul presedinte Traian Basescu a afirmat ca a observat din partea AUR o campanie de o agresivitate extrema pe internet, care nu este de sorginte romaneasca, in spatele careia a vazut „multe figuri cu ochii oblici”. Am cunoscut activitatea din ultimii ani a copresedintelui AUR, George Simion, in fruntea organizatiei civice Actiunea 2012, si in niciun caz acesta nu poate fi etichetat drept neolegionar sau neofascist.

El nu poate fi omul rusilor din moment ce principalul obiectiv al organizatiei civice pe care a condus-o este unirea Basarabiei cu Romania. Si Simion si alti lideri ai AUR au declarat ca partidul lor este un partid conservator, nationalist si crestin, mai patriotic si mai suveranist, in genul partidului conservator (Partidul Lege si Justitie) care se afla la guvernare in Polonia. Liderii AUR nu pun in discutie apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si la NATO, ci vor mai multa verticalitate si demnitate in raporturile cu instititutiile euroatlantice. AUR nu este nicidecum mai radical decat partidele mai nationaliste si mai suveraniste din tarile cu democratii consolidate din Uniunea Europeana, ca Liga din Italia, Partidul Libertatii din Austria, Alternativa Germaniei sau Frontul National din Franta, care sunt prezente in parlamentele nationale si in Parlamentul European, iar unele s-au aflat si la guvernare.

Noul partid parlamentar nu este nici creatia vreunui serviciu secret autohton (ca UNPR, Pro Romania sau USR-PLUS), nici macar a SRI, care a fost luat prin surprindere de evolutia fulminanta a acestei formatiuni in cursul recentei campanii electorale. Pe listele AUR au candidat si au fost alesi parlamentari trei ofiteri de armata in rezerva (generalul Mircea Chelaru, seful Marelui Stat Major al Armatei in ultimul an al regimului Constantinescu, generalul Nicolae Roman, consilierul mai multor ministri ai apararii in anii 90, si colonelul Francisc Toba, fost deputat FDSN si consilier al premierului Adrian Nastase), care au venit din Partidul Neamul Romanesc si nu detin functii de conducere in noul partid. Generalul Roman si colonelul Toba au fost acuzati ca ar fi fost implicati in represiune in decembrie 1989, la Timisoara respectiv la Sibiu, dar au fost absolviti de raspundere penala. Pe de alta parte, cei trei ofiteri nu au facut parte in decembrie 1989 din gruparea promoscovita din Armata Romana. AUR nu poate etichetat drept un partid antisemit doar pentru ca unii dintre membrii sai si-au exprimat admiratia sau respectul fata de maresalul Ion Antonescu. La fel, nu poate fi etichetat drept un partid antimaghiar doar pentru ca unii dintre membrii sai au fost implicati in actiuni civice pentru respectarea legii de catre sefii administratiei publice locale din judetele Harghita si Covasna ori pentru apararea drepturilor romanilor din aceste judete. Lideri ai UDMR, ca presedintele Kelemen Hunor si senatorul Tanczos Barna, au sarit ca arsi dupa anuntarea succesului electoral al AUR, declarand ca un astfel de partid n-ar avea ce cauta in Parlamentul Romaniei. Nu i-am auzit insa niciodata pe liderii UDMR sa critice si sa spuna ca nu are ce cauta in Parlamentul Ungariei partidul Jobbik, care este cu adevarat un partid extremist, ultranationalist, sovin si antisemit.

PSD si PNL risca sa devina partide minore
AUR nu poate fi acuzat ca ar fi un partid care promoveaza nepotismul si nu meritocratia doar pentru ca, la inceput de drum, datorita numarului redus de membri si grabei alegerilor, au fosti trecuti pe unele liste de candidati mai multi membri din aceeasi familie pentru ca acestea sa fie complete, conform legii electorale. Daca tot veni vorba de meritocratie, este de semnalat ca, pe lista AUR a candidat si a fost ales senator eminentul profesor Florian Colceag, cunoscut ca descoperitor si antrenor de genii in domeniul matematicii. De asemenea, este de semnalat ca proaspatul partid parlamentar a desemnat un candidat foarte serios pentru functia de prim-ministru, in persoana lui Calin Georgescu, expert in dezvoltare durabila recunoscut pe plan intern si international si membru al Clubului de la Roma, care a activat in jur de doua decenii in sistemul ONU si a fost, la un moment dat, in vizorul principalelor partide pentru functia de premier. Departe de mine gandul ca AUR si liderii sai ar fi providentiali, dar cred ca sunt bineveniti si necesari pentru asanarea clasei noastre politice. Obiectivul sau declarat de a disloca in patru ani partidele mainstream a starnit cu siguranta frisoane in randurile PNL si PSD, precum si in unele cancelarii interne si externe. Demonizarea sau marginalizarea acestui partid vor fi contraproductive pentru ca-i vor aduce un spor rapid si substantial in preferintele politice ale romanilor.

PSD a obtinut o victorie pe care nu o poate fructifica de niciun fel in conditiile in care toate actualele partide parlamentare au anuntat, intr-un mod categoric, ca nu vor sa intre intr-o coalitie de guvernare cu acest partid. PNL, USR-PLUS si UDMR vor sa constituie o coalitie de guvernare de centru-dreapta, iar AUR a anuntat ca vrea sa ramana in opozitie si nu se va alia cu niciunul din actualele partide parlamentare. Asa cum am aratat, coalitia PNL-USR-PLUS-UDMR va avea o sustinere parlamentara fragila, cu un suport putin peste 50% in viitorul Parlament. PNL va avea mari probleme intr-o astfel de coalitie cu un partid antisistem ca USR-PLUS si cu o formatiune abila in atingerea scopurilor sale ca UDMR, profilandu-se o guvernare esuata precum a coalitiei constituite in jurul CDR perioada 1996-2000, care a favorizat cresterea PRM la 25% la alegerile parlamentare ce au urmat. Desi PSD si PNL si-au improspatat cam doua treimi din vechile garnituri parlamentare, calitatea noilor senatori si deputati lasa in continuare de dorit sub aspectul competentei si probitatii. Si PSD si PNL au pus pe locuri eligibile persoane care au avut probleme penale ori au probleme de integritate. Personal cunosc proaspeti parlamentari din ambele partide care au fost implicati in activitati de contrabanda sau in tot felul de escrocherii. Dintre parlamentarii vechi au ramas multi oameni stersi si obedienti, fara personalitate, fara vana necesara. Pe de alta parte, cele doua mari partide mainstream, PSD si PNL, vor fi prinse in viitoarea legislatura intre focurile celor doua partide antisistem, USR-PLUS si AUR, care si-au propus ambele inlaturarea vechii clase politice, si se vor eroda si mai tare, riscand sa ajunga dupa urmatoarele alegeri parlamentare, programate in 2024, partide minore, cu o audienta electorala de 10-15 %.