Încetățenirea roboților? Aspirația de a crea mașini care preiau operații, munci întregi și activități diverse ale omului este veche. Ea s-a convertit demult în creație tehnică și a dus deja la o seamă de realizări. Iar ceea ce se prefigurează este mai mult decât spectaculos. Însăși condiția umană în lume se schimbă.
Karel Capek a lansat literar imaginea robotului – personajul care execută mașinal operații. Azi, destui inși sunt instrumente de debitat, cu trup și suflet, idei fixe – adevărați roboți umani. Sunt însă în creștere rapidă roboții neumani. Aceștia își extind continuu gama, de la industrie și comerț, la creație. Să ne oprim aici asupra acestora din urmă.
Capacitatea inteligenței artificiale de a executa operații superioare celor pe care le pot face oamenii este cunoscută. Fructificând-o, s-au realizat, tehnic, într-adevăr, roboți de o complexitate tot mai ridicată. Cea mai descriptivă istorie a inteligenței artificiale (Nils J. Nilsson, The Quest for Artificial Intelligence – A History of Ideas and Achievements, Cambridge University Press, 2010, partea VII, capitolul 31) consemna că „roboții sunt peste tot. Ei au zburat pe Marte și au investigat adâncurile mărilor și chiar interiorul vulcanilor. Există roboți ai agriculturii, roboți ai fabricii, roboți ai operațiunilor și roboți ai fluxurilor de mărfuri”. Doar într-un oraș ca Pittsburg, peste treizeci de firme construiesc roboți. Tot mai mulți roboți nu mai sunt doar mașini dirijate de la distanță – unii sunt „roboți autonomi și pot acționa independent și inteligent”.
Între timp, totul s-a multiplicat. Multe munci din industrii de vârf sunt încredințate roboților. În unități comerciale, roboții preiau servirea clienților. Roboții compun melodii, scriu poezii, elaborează articole științifice și dirijează orchestre. În armate, se înmulțesc soldații care provin din rândul roboților, iar misiuni la distanță le sunt încredințate. Chiar unele comenzi sunt lăsate roboților. Se dau tot mai multe imagini cu tinere și tineri care se îmbrățișează cu roboți și promit „să-și împartă viața” cu aceștia. În însingurări generate de scăderea integrării sociale și culturale, se consideră că „mariajele” între oameni și roboți se apropie.
Pe acest fundal, câteva întrebări se agravează: au început roboții neumani să intre printre oameni? Nu cumva este deja pericolul să se pună în seama roboților răspunderea pentru decizii luate de oameni? Nu cumva dintre roboți se recrutează decidenți? Mai simplu spus, nu cumva roboți neumani pot cere și ei încetățenire?
Roboții presupun, la rândul lor, învățarea. Să observăm aici învățarea la roboții din epoca noastră și să conturăm apoi răspunsul.
Istoria acestei învățări este controversată încă, în legătură cu stabilirea întâietății cronologice a abordării învățării mașinale – de simboluri, texte, imagini, și a elaborării algoritmilor computeriali. La un moment dat, în această istorie a intervenit Jurgen Schmidthuber (Lugano) cu o reușită în crearea unei rețele neuronale care permite recunoașterea de texte și traduceri, pe baza căreia susține că Europa a ajuns, deja în 1965, la identificarea de algoritmi ai învățării. Desigur că această reușită are aplicații tehnologice și astăzi – firme precum Google, Amazon și Facebook o folosesc. Dar întreaga istorie a inteligenței artificiale rămâne încă de reconstituit, căci se cunosc prea puțin cercetările desfășurate pe parcursul deceniilor în Rusia, China, Germania, Franța, India și alte țări.
Pe cât se cunoaște, însă, istoria inteligenței artificiale este străbătută de competiția a două linii de dezvoltare, fiecare cu avantaje și insuficiențe. Este vorba de linia „simboliștilor”, care-și ancorează cercetările în premisele aflate în evoluția logicii, mai exact în elaborarea logicii simbolice, cu dezvoltările matematice și informatice de mai târziu. Este vorba apoi de linia „conecționiștilor”, care caută să exploateze cercetarea rețelelor neuronale ale creierului uman pentru a le imita în mașini. Istoria inteligenței artificiale atestă alternanța la inițiative majore a acestor linii, dar ponderea mai mare în evoluția care a dus la construcția de roboți a dobândit-o a doua.
Istoria recentă a acestei construcții este expusă ca una care începe cu Frank Rosenblatt (Cornell University), care s-a lăsat inspirat de ideea lui Warren McCulloch și Walter Pitts de a observa funcționarea neuronilor biologici în creierul uman și a aplicat-o în modelarea învățării, cogniției și memorării. El a construit un aparat capabil să recunoască semne ca imagini, pe care l-a numit „perceptron”, pe care l-a deschis aplicațiilor pe scară largă odată cu multiplicarea neuronilor pentru recunoașteri în profunzime a realităților.
Neuronii au intrări și ieșiri, pe valorile 1 și 0, și se înlănțuie, performanța fiindu-le în funcție de înlănțuire și de matematica ce se aplică. Succesul construcției a încurajat la dezvoltări.
Pe baza acestei inițiative, s-a deschis programul Deep Learning, care a schimbat masiv situația inteligenței artificiale. La imitarea neuronilor biologici a fost adăugată ideea lui David Rumelhart (San Diego University) a găsirii de algoritmi care să susțină învățarea pe scară mare. În anii 1980, Yann LeCun (AT&T) a deschis calea învățării scrisului de mână, Fei-Fei-li (Princeton University) a deschis, prin programul ImageNEt (2009), posibilitatea „vederii” de către mașină a obiectelor.
Geoffrey Hinton (Carnegie Mellon) și Ronald Wilson (Northeastern University) au înaintat pe calea preluării tehnice a structurii neuronului biologic și au făcut pasul decisiv prin care „rețele neuronale profunde s-au dezvoltat, în sfârșit, într-o tehnologie aplicabilă practic” (cum scrie informaticianul de la Silicon Valley, Martin Ford, Herrschaft der Roboter, Plassen, Kulmbach, 2024, p. 118). Rețele de neuroni artificiali au început să fie produse industrial.
Azi se înaintează pe calea interpretării neuronului biologic – cu corpul celulei, nucleul acesteia, dendritele, ce preiau semnale de la alte celule, axoni, care duc impulsurile electrice la alți neuroni – ca rețea de funcții electrice și biochimice, în care substanțele sunt luate ca responsabile de anumite sentimente (de exemplu, dopamina pentru satisfacție, oxitocina pentru empatie etc.). Nu sunt cunoscute toate funcțiile, dar se înaintează pe direcția cunoașterii.
Neuronul artificial este construit aidoma neuronului biologic, ca un fel de „container”, doar că în rețeaua sa circulă un lichid pus de constructor și este „antrenat”, prin exercițiu, pentru rezolvarea anumitor probleme.
Rețeaua neuronală artificială presupune „învățarea supravegheată”, care „pretinde după toate regulile o mulțime uriașă de date etichetate, dar aduce uimitoare rezultate – și duce de regulă la sisteme cu capacități supraumane de recunoaștere de modele” (p. 126). Firma Deep Mind, creată în Anglia, dar cumpărată de Google, s-a specializat, însă, într-o altă tehnică de învățare din partea rețelei neuronale – „învățarea prin consolidare (Verstarkungslernen)”, ce constă în exersarea de răspunsuri la cât mai multe eventualități. De pildă, în conducerea unui automobil, se exersează cât se poate de multe variante de situații în care șoferul are de luat decizii. Odată ce s-a ajuns la listarea concludentă a variantelor, se poate trece la aplicare, care este mașina ce se conduce fără șofer. O aplicare similară are loc și în jocurile video și în alte cazuri.
Observând tehnicile de „învățare” din partea rețelei neuronale artificiale, două fapte se impun atenției. Pe de o parte, capacitatea de prelucrare de date a mașinilor întrece capacitatea naturală a creierului uman. Pe de altă parte, cei care creează această capacitate uriașă sunt oameni. Nici sub acest aspect, inteligența artificială nu iese de sub dependența umană.
Cheia funcționării neuronale, ne spun specialiștii, este un fel de „ventil” care selectează relațiile cu alți neuroni conform unui software care este aplicat, acesta fiind în funcție de „datele” ce se vor introduse. Iar o asemenea construcție a neuronului se amplifică în funcție de complexitatea dorită, conform unei „arhitecturi” care aplică anumiți algoritmi. Întreaga construcție ajunge însă la o asemenea complexitate încât operațiile dinăuntrul ei nu mai sunt neapărat doar cele exersate. Construcția dă rezultate peste așteptări, fiind de fapt, din alte puncte de vedere, o „cutie neagră (black box)” cu performanțe aparte.
Aici apare, de altfel, o diferență de neignorat: creierul uman are nevoie de mai puține date sau exersări pentru a da uneori același rezultat, precum mașina. „Această crasă deosebire între procesele de învățare ale unei mașini și cele ale creierului uman, care nu are nevoie pentru același scop de atât de multe date, face, pe de o parte, clar unde se lovesc de granițele lor sistemele actuale ale inteligenței artificiale, și, pe de altă parte, cum poate fi îmbunătățită încă tehnologia în viitor” (p. 131). Vor fi în continuare inovații tehnologice în materie, chiar dacă ritmul lor va fi variabil, căci se va intra pe un culoar mai strâmt.
Rămâne, desigur, viguroasă preocuparea de a construi „o mașină care la fel de bine (sau chiar mai bine) decât un om comunică, argumentează și poate ajunge la idei noi”, care „ar fi cea mai bogată în consecințe inovație din istoria umanității” (p. 137). Este viguros și optimismul celor care lucrează la progresul inteligenței artificiale. Neurologii caută deja principiile funcționării creierului uman și reușesc să contribuie la ameliorarea funcționării lui. Matematicienii lucrează la algoritmi care optimizează funcționarea proceselor neuronale. Pe aceeași direcție lucrează cei care aplică inteligența artificială în economie, finanțe și alte domenii. De pildă, programul Elemental Cognition, vrea să învețe din ceea ce este dincolo de limbajul economic – la un nivel care poate fi investigat plecând de la limbă, dar este „nivelul uman” mai adânc. „Pentru a atinge acest țel, echipa de la Elemental Cognition lucrează la un fel de sistem hibrid, care se compune din rețelele neuronale profunde, combinate cu modele de software, dar și din abordări ale învățării mașinale, care au fost dezvoltate cu metode clasice de programare în relație cu logica și gândirea rațională” (p. 144).
Perspectivele sunt foarte promițătoare.
Ray Kurzweil le-a și exploatat în baza „legii creșterii exponențiale a capacității de calcul” pe care a formulat-o. Previziunea sa este că ne îndreptăm cu pași repezi spre momentul în care „gândirea umană se amestecă cu inteligența mașinilor create la origine de specia umană” (Die Intelligenz der Evolution. Wenn Mensch und Computer verschmelzen, Kieppenheuer & Witsch, Koln, 2016, p. 461). Nu va mai exista o clară deosebire între om și computer, chiar dacă funcțiile lor de gândire presupun procese celulare bazate pe carbon și hidrogen, respectiv pe „echivalente” electronice și fotonice. Omul nu va mai fi inferior computerului sub aspectul capacității de a reuni și prelucra date, și nici computerul nu va mai fi inferior omului sub aspectul complexității problemelor pe care le poate rezolva.
Cunoscutul „test Turing”, care stabilește apropierea mașinii de performanțe umane, va putea fi trecut fără dificultăți.
Ne dăm însă seama că, la modul propriu, „testul Turing” se cere revăzut, căci în formularea inițială este prea simplu. Tot mai mulți cercetători observă că acest test este dependent de ceea ce stabilește un ascultător al unei convorbiri dintre o persoană și un calculator, aflați dincolo de un zid despărțitor. Or, procedeul nu mai este suficient, căci în asemenea convorbiri se poate trece testul, dar în joc să fie o simplă mimare bazată pe software (chatbot) care are prea puțin din capacitățile unui om. În formularea autorului cărții Herrschaft der Roboter, „Kurzweil poate câștiga pariul său numai dacă cel mai târziu în 2029 majoritatea judecătorilor vor fi convinși, după două ore de discuții individualizate cu fiecare dintre candidați, că sistemul de inteligență artificială este un om. Cred că trecerea unui asemenea test ar fi un indiciu convingător că inteligența artificială a atins un nivel uman” (p. 146). Foarte probabil că Rodney Brooke, fondatorul celei mai mari firme americane în robotică, „iRobot Corporation”, are dreptate când spune că vor dura aproape 180 de ani până când inteligența artificială va atinge nivelul uman. Dar și el, ca și oponenții săi, susțin că atingerea va avea loc.
Sunt evident divergențe între speranțele principalilor actori în dezvoltarea roboților. Tema atingerii de către mașini a nivelului uman stârnește multe reacții. Ea poate duce la inovații, unele salutare, altele disruptive în istorie.
Cel mai realist este ca acum să folosim inteligența artificială în probleme deja deschise și acute. Este sigur că ea va oferi mereu noutăți răscolitoare pentru industrie, tehnologie, economie, societate, cultură, sănătate, cercetarea științifică, inovație și va marca viața oamenilor prin ele. Dar, așa cum constată analize recente, ea va fi confruntată nu numai cu chestiunile propriei înaintări, ci și cu întrebări privind protejarea locurilor de muncă și economia, protecția datelor persoanelor, securitatea comunităților și a statelor, democrația și conviețuirea pe glob.
Ce perspective ne așteaptă? Rezum răspunsul meu în patru observații.
Prima observație este filosofică. Anume, inteligența artificială stă inevitabil pe o seamă de opțiuni – interpretarea cunoașterii ca informație cuantificabilă, optica computațională, abordarea datelor după o modelare prealabilă a obiectului, reducerea comunicării la comunicație – care asigură posibilitatea unei optici inginerești de anvergură fără precedent.
Această optică este mai mult decât importantă și plină de rezultate benefice în viața oamenilor. Ea nu este însă singura optică de care oamenii au nevoie.
Inteligența artificială nu preia ceea ce prin tradiție numim „introspecția” și nici ceea ce o presupune pe aceasta. Dacă este să traduc în termenii sistematicii (vezi A. Marga, Vocația gândirii, Rao, București, 2024), inteligența artificială asigură succesul acțiunilor „instrumentale”, dar în afara ei rămân acțiunile „comunicativă”, „dramaturgică” și „reflexivă”.
A doua mea observație este aceea că în relația oamenilor cu roboții este nevoie de schimbare de concepție. Anume, va trebui să ne obișnuim cu o nouă relație om-mașini, în înțelesul că nu mai rămânem singurul subiect creator de realitate – inteligența artificială adăugând-se ca una dintre „puteri”. Se spune bine că „vom trăi într-o epocă în care cele mai multe interacțiuni ale vieții noastre cotidiene vor fi nu cu alți oameni, ci cu inteligența artificială. Aceasta poate suna fascinant, îngrozitor sau absurd, dar este realitate”, ne spune unul dintre creatorii programului Deep Learning (Mustafa Suleyman, The Coming Wafe, C.H.Beck, München, 2024, p. 330). Lumea se complică pentru oameni, încât viziunile trebuie readaptate. Noțiunile de bază se cer reformulate.
A treia observație este că avem a valorifica puterea oamenilor. Anume, oricât de evoluată ar fi inteligența artificială, oricare ar fi capacitatea de performanță a computerelor, tot oamenii îi creează și tot ei îi apasă butoanele. Roboții nu funcționează fără o asemenea apăsare. S-a spus justificat (vezi James Bridle, New Dark Age. Technology and the End of Future, Verso, New York, 2023) că un computer este mai puternic, sub aspectul performanțelor de stocare și prelucrare de date, decât creierul oricărui om, dar un om care folosește un computer este mai puternic decât orice computer.
A patra observație este juridică. Anume, odată cu expansiunea roboticii, este clar că haosul cultural legat de ea în viața actuală a oamenilor nu ar mai trebui prelungit, iar reglementarea juridică a statutului roboților este cazul să intervină. Ea presupune clarificări civilizaționale, culturale, care rămân în bună măsură filosofice. În definitiv, este decisiv ce vor oamenii să facă din viața lor. Știm bine că dreptul în cadrele căruia trăim ia persoana umană ca ființă liberă și responsabilă de deciziile și faptele ei și conține legi ca reguli obligatorii pentru toate situațiile similar în interacțiunile umane. Roboții pot fi „înarmați” cu programe, dar nu au conștiință și nu au cum să fie responsabili. Și roboții pot respecta reguli și o fac, dacă creatorii lor prevăd așa ceva în programul lor, dar nu au cum să fie luați la rost de magistrat pentru încălcarea legilor interacțiunilor dintre oameni.
Nu este pericol ca roboții să o ia înaintea oamenilor dacă lucrurile sunt reglate de drept. Acest drept este însă solicitat să facă astfel încât răspunderea să le rămână oamenilor – inclusiv în înțelesul că ea nu se transferă computerului. Roboții vor fi tot mai mult parte a vieții noastre, dar nimic nu obligă la a-i transforma în cetățeni. (Din volumul A. Marga, Inteligența artificială și condiția umană, în curs de publicare)
Articolul, excelent sub multe aspecte,face bine inventarul – sunt roboți umani și roboți neumani. Se deschide în acest chip o discuție care poate fi fructuoasă. Sunt roboți umani mai jalnici decât roboții neumani, care, vedem, pot progresa. În definitiv, cîți habotnici ai propriei nulități, ai prejudecăților și prostiei nu populează realitatea? De exemplu, cine-și închipuie că a devenit altceva repetînd delațiuni și minciuni se înșeală – este tot robot.
La roboti n-a putut fi implementata placerea turnatului colegilor, studentilor si musafirilor pentru ca robotul n-are un scris olograf, incontestabil.
Într-adevăr, robotul Doru Popescu nu are capacitatea decât de a copia de pe siteuri. Ceea ce face oricând, mai bine, un robot neuman!. Dar poate că acest robot nu este nici uman, nici neuman – ci robot Doru Popescu. La ce folosește ocuparea spațiului cu asemenea deșertăciuni, cum ar spune Poetul? Se vede că la articole extrordinare, cum este Încetățenirea roboților? și cum sunt ași altele, robotul Doru Popescu se simte în largul iresponsabilității de cunoștințe, de etica scrisului.
Strabunele NOASTRE (HOMININII speciilor Homo/UMANOIZII si Pan/cimpanzeii si bonobo) … a INTREGII OMENIRI (a speciei Homo Sapiens) … SUNT si STRABUNELE tale ! Doar daca nu faci parte dintr-o specie ANIMALIERA terestra anterioara ca stadiu evolutiv strabunelor noastre !!!
MICII tai omuleti verzi ANTROPOMORFI de pe TAVANE celeste albastre … NEEXISTAND !
Sic !
@ d. popescu – despre strabunele tale , maimutzele , cite carti ai scris ? La postari esti in grafic .
In timp ce DIVINITATEA noastra PRECRESTINA, fiind cea care reprezenta CERUL Tata/”*Dyḗws Ph₂tḗr” din vechea mitologie AUTOHTONA de tip Proto Indo Europeana (PIE)/3000 BC, ZEITATE amintita asa (Zeus/Ζεύς/DZEUS/Marele ZEU/Domnul ZEU/DumneZEU) chiar de catre Herodot/450 BC, CER pe care il RESPECTAM chiar si ASTAZI, in Ep. Moderna, sub ACELASI NUME de DZEUS/DumneZEU (cf. in Codicele Voronotean/1550 AD: “eu, pre dzeu”; si cf. Liturghierului lui Coresi/(post 1550 AD): “laudamu-te ca zeul mare e si domn si imparat mare”), nume RAMAS cu ACEEASI radacina ARHAICA, AUTOHTONA si de tip PRECRESTINA de ZEU, Zeitate a CERULUI care a fost ADORATA si CERCETATA de catre OMUL-DZEU geto-dacic Zamolxis/550 BC.
Radacina ZEU/Ζεύς venind din vechea denumire PIE/3000 BC de 𐀇𐀺 (di-wo /diwos/) si fiind diferita de denumirea 𐀳𐀃 (te-o) a elenistilor care au tradus Septuaginta in 250 BC.
Cine NU SE PRICEPE … SA TACA pe VECI !
Conform Genezei 11:27–31, Abraham (nascut in Ur, Chaldeea cea Babiloniana) fiind fiul lui Terah (adorator al idolilor/zeilor din Ur/Chaldeea), devenit Patriarh ebraic, pupilul preotului Canaait Melchizedec din ritul zeului URANIC El/Elohim .
DEH … Geneza din VT … BAT’O VINA !
Mitul creatiei la babilonieni …
„When on high the heaven had not been named,
Firm ground below had not been called by name,
Naught but primordial Apsu, their begetter”.
[Heinrich, A. C. (2021). Poem of Creation (Enūma eliš) Chapter I. With contributions by Z. J. Földi and E. Jiménez. Translated by Anmar A. Fadhil and Benjamin R. Foster. electronic Babylonian Library.]
Poemul Enuma Elis se afla inscris pe Tableta 1 gasita la Assursi, fiind compus in perioada regelui Nebuchadnezzar I/(1121–1100 BC) din Vechiul Babilon.
Mitul este mentionat si de catre Berossus in lucrarea sa Babilonica (258 BC) si a fost citat de Eusebius din Cesarea/(260-339 AD) in lucrarea sa Cronica/325 AD … o cronica a conceptiilor spirituale de la Abraham la Constantin DACUL.
Doru popescu A CITAT aici doar din PROPRIILE SALE LUCRARI de tip STIINTIFICE din domeniul GENERARII CERULUI si PAMANTULUI. 135 de lucrari … dintre care 1 in Science, 9 din Ap. J, 6 din A&A, 4 din MNRAS … Precum si din propria sa carte despre Univers !
Doru popescu A CITAT aicidoar din PROPRIILE SALE LUCRARI de tip STIINTIFICE din domeniul GENERARII CERULUI si PAMANTULUI. 135 de lucrari … dintre care 1 in Science, 9 din Ap. J, 6 din A&A, 4 din MNRAS, precum si din propria sa carte despre Univers !
Sa nu uitam ca oamenii au confectionat obiecte pe care le-au numit dumnezei. Asa ca o sa accepte statutul de cetatean al robotilor fara prea multe discutii. Acest stat digital va fi al lor,al robotilor. Masinile se vor racorda la universul virtual precum pestele la apa. O lume creata pentru roboti,in care omul va juaca un rol secundar,din ce in ce mai neglijabil din momentul in care va accepta identitatea digitala. Inteligenta digitala va folosi neincetat retele neuronale pentru a extinde sau diminua statutul de cetatean al omului in functie de dinamica proceselor dintr-o realitate superficiala si una virtuala.
Corporatiile private sunt interesate de alocarea pseudoidentitatilor in mod legal,si nu vor aloca niciodata resurse pentru dezvoltarea armonioasa a popoarelor. Nici nu o sa gasim un for international care sa urmareasca in mod concret cresterea nivelului de cultura si educatie.In schimb, institutiile statului national pot contribui la civilizarea unui popor prin furnizarea unor fonduri pentru cresterea si educatia copiilor in detrimentul construirii robotilor,chiar si cu aceste categorii vocationale ce sunt o catastrofa istorica. In caz contrar institutiile vor deveni tot mai digitalizate, mai virtuale si statul artificial.
Pe frontispiciul institutiilor de invatamant si de inovare ar trebui sa vedem inscris „Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau”,ca oamenii sa aiba o idee despre om. In aceasta lume reala omul e rob dreptatii, nu masinii. Are o identitate reala pe care o primeste in momentul botezului „in numele Tatalui si Fiului si al Sfantului Duh”. Avand o temelie solida,”Cati in Hristos v-ati botezat,in Hristos v-ati imbracat”,se pot intemeia societati concrete,pentru oameni. Popoarele vor fi civilizate,vor respecta omul in mod real.
Roboții presupun, la rândul lor, învățarea (RETELE NEURALE si DEEP LEARNING). Să observăm aici învățarea DE LA ROBOTII din epoca noastră (din Realitatea Virtuala (VR) a MULTIVERSULUI de tip uman), ceea ce sa NE permita să EXTRAGEM apoi AUTOMAT răspunsul nostru UMAN de tip AUTOMATON/ARTIFICIAL de tip Inteligenta Artificiala (AI) !
Încetățenirea roboților? DA ! Însăși condiția umană în lume se schimbă !
Încetățenirea roboților? DA ! Însăși condiția umană în lume se schimbă:
Roboții presupun, la rândul lor, învățarea (RETELE NEURALE si DEEP LEARNING). Să observăm aici învățarea DE LA ROBOTII din epoca noastră (din Realitatea Virtuala (VR) a MULTIVERSULUI de tip uman), ceea ce sa NE permita să EXTRAGEM apoi AUTOMAT răspunsul nostru UMAN de tip AUTOMATON/ARTIFICIAL de tip Inteligenta Artificiala (AI) !
Încetățenirea roboților? DA ! Însăși condiția umană în lume se schimbă:
Roboții presupun, la rândul lor, învățarea (RETELE NEURALE si DEEP LEARNING). Să observăm aici învățarea DE LA ROBOTII din epoca noastră (din Realitatea Virtuala (VR) a MULTIVERSULUI de tip uman), ceea ce sa NE permita să EXTRAGEM apoi AUTOMAT răspunsul nostru UMAN de tip AUTOMATON/ARTIFICIAL de tip Inteligenta Artificiala (AI) !
Roboții presupun, la rândul lor, învățarea (RETELE NEURALE si DEEP LEARNING). Să observăm aici învățarea DE LA ROBOTII din epoca noastră (din Realitatea Virtuala (VR) a MULTIVERSULUI de tip uman), ceea ce sa NE permita să EXTRAGEM apoi AUTOMAT răspunsul nostru UMAN de tip AUTOMATON/ARTIFICIAL de tip Inteligenta Artificiala (AI) !
Încetățenirea roboților? DA ! Însăși condiția umană în lume se schimbă !
OMUL a iesit in spatiul extraterestru, in spatiul interplanetar, a pasit pe Luna, a vizitat toate planetele din Sistemul Solar, precum si satelitii mai importanti, iar de curand a iesit din Sistemul Solar in mediul interstelar, toate gratie ROBOTILOER sai de tip AI. OMUL face observatii astronomice curente folosind protezele sale optice (telescoapele spatiale), aflate la distante de milioanec de km, operate ca AUTOMATONI de tip UMAN (interactii de tip AI complexe dintre OM/observator si ROBOTI).
OMENIREA si-a creat propria sa Realitate Virtuala (BAZA infomatica de VR de tip BIG DATA/METAVERSUL) in care incearca sa STOCHEZE, sa PROCESEZE si sa PRELUCREZE toata informatia furnizata de GANDIREA UMANA.
MENIREA si-a creat propria sa Realitate Virtuala (BAZA infomatica de VR de tip BIG DATA/METAVERSUL) in care incearca sa STOCHEZE, sa PROCESEZE si sa PRELUCREZE toata informatia furnizata de GANDIREA UMANA.
OMUL a iesit in spatiul extraterestru, in spatiul interplanetar, a pasit pe Luna), a vizitat toate planetele din Sistemul Solar, precum si satelitii mai importanti ai acestora, iar de curand a iesit din Sistemul Solar in mediul interstelar, toate gratie ROBOTILOR sai de tip AI. OMUL face observatii astronomice curente folosind telescoape spatiale aflate la distante de milioane de km de PAMANT, operate ca AUTOMATONI de tip OM-MASINA (interactii de tip AI complexe dintre OM/observator si ROBOTI).
Interactia OMULUI ca MATERIE cu CERUL (Universul Extragalactic, Galaxia Calea Lactee, Sistemul Solar) este complexa:
OMUL interactioneaza PERMANENT cu campul de DE (al energiei negre resposabila cu expansiunea accelerata a Universului Extragalactic), precum si cu cel al DM (al materiei obscure, cel care nu interactioneaza cu materia gravitationala), cu cel gravitational (al materiei din Univers), cu cel de radiatie primara a Universului (cel de la 300.000 de ani de la momentul de Big Bang), cu undele gravitationale de la momentul de tip Big Bang de formare a Universului Extragalactic, cu undele acustice din momentul decuplarii materiei de radiatie de la 300.000 de ani de la momentul de Big Bang, cu materia interstelara din Galaxia noastra Calea Lactee din momentul formarii Sistemului Solar (materie interstelara provenita dintr-o explozie anterioara a unei supernove si imbogatita in elemente precum atomii de H, C, N, O, Mg, Si, Au, Ag, Fe, particule chimice VITALE existentei vietii).
Prin corpul UMAN trec in fiecare secunda cam UN TRILION de particule de materie obscura si particule elementare, iar corpul UMAN contine cam un UN TRILION de virusi, bacterii si microbi. Unele dintre acestea fiind binefacatoare altele daunatoare sanatatii OMULUI.
PAMANTUL (in orbita sa din jurul Soarelui) interactioneaza anual cu praful rezultat din cozile cometelor care au traversat Sistemul Solar (ploile de meteoriti, cateva mii de tone de praf cosmic pe an). Lumina zodiacala observabila de pe PAMANT este alcatuita din praf interplanetar din campul gravitational terestru. PAMANTUL este bombardat in timp de catre bolizi, asteroizi, nuclee de comete.
Doru popescu cel CU DumneZEU (cel autohton PIE) si CU PATRIE (nascut in Craiova, oras ce face parte din Romania). Sic !
În.do.bito.cirea cetățenilor și încetățenirea robotilor ….. Aha m.am prins
Am uitat să precizez că sunt robot deși am fost întrebat de mai multe ori dar nu mai țin minte de către cine. Asta e: Ignoranța bat-o vina! Sau prostia Nu știai că este unul și acelaşi lucru! Este!?
Cu inși ca tine, Enigma, mașinile ne vor întrece la minte. Așa că ai grijă, deja cu nivelul pe care-l ai să nu fii sub ceea ce articolul Încetățenirea roboților? arată foarte bine: că tot creatorii mașinilor sunt cei care controlează viața. Se vede că ești departe de a fi om.
@Charlie: e dureros ce spui la adresa mea, ám observat obiceiul asta la tine,vorba cantecului”cand bei cu alte persoane, te iei de persoana mea”
Eu iti doresc multa sanatate, niciodata de prisos
PS: Doru Popescu e un savant innascut,dar tu nu intelegi savantii,ai ce ai cu bolsevicii!
Un nou „hype” de aruncat miliarde de dolari.
După câte mai țin eu minte de prin clasa a IV a primară, titlurile nu sunt urmate de semne de punctuație. Probabil a greşit doamna învățătoare ori nu a știut nici domnia sa sau poate nu mai țin eu minte. Constat acum că domnul A. Marga, de la înălțimea studiilor și funcțiilor academice ne spune că totuși, în mod excepțional desigur, pot fi totuși utilizate dar de unde excepția? O fi nesigur pe filozofia domniei sale și a simțit nevoia de a testa și alți filozofi sau, în lipsa acestora, decât deloc cum ar veni, s-ar putea mulțumi și cu opiniile oamenilor de rând?
Oameni buni, masinile oricat de sofisticate nu pot inlocui omul in toata complexitatea sa de MATERIE VIE…Ele pot fi incarcate cu date si chiar sa execute operatiuni de precizie AUTOMATE si PROGRAMATE…Mi se pare lamentabila stradania unor oameni de stiinta de a copia OMUL, inclusiv ca aspect fizic…Atat timp cat masinile sunt programate dupa ce li s-au inmagazinat date, de catre OM si sunt conexate la un sistem de alimentare extern, respeciv cu baterii, RAMAN MASINI!!! Degeaba le acordam si cetatenie…
Foarte bine expusă controversa în jurul ipotezei lui Kurzweil a apropierii mașinii de nivelul omului, deja în acest deceniu. Ar fi bine să se învețe. Că margelați și doru popești copiază de pe siteuri și dau la subsol nu-i cultură. Este un mod prostesc de a fura căciula. Inși fără nimic în cap aciuați pe la subsoluri
Capacitatea inteligenței artificiale de a executa operații superioare celor pe care le pot face oamenii este cunoscută
Pana la primul furculition cand risca sa ia de bine ce a vazut pe la oameni, sa zica si sustina ca e bine asa.
Articolul domnului Marga aduce o bună clarificare a învățării la roboți neumani. la unii umani? Să privim cum stau lucrurile. Cînd ignoranță, cînd confuzie, cînd minți, bade margelat. Tot pe acolo. Vezi că nici subiectul acesta nu-ți priește. Pesemne că la cap, învățarea, e problemă.
Ne amintim ce hulit era MarGealatu considerat fals dusman al popolului si iata cine e individul, slugoiu lu sinistru doru popescu FARA Dumnezeu si FARA PATRIE!!! Si cate alte O trepe gandesc la fel cu unicii neuroni si acestia confectionatzi manual…
@Cititor iresponsabil; tătăiță, vezi ca poti manca pizza Zume, facută de roboti sau burgeri Flippy;deja subiectul e atat de extins si de cercetat incat nici Clujul nu poate tine pasul
Iar robotica in razboi a inceput cu Germania in al II-le WW, proiectul Goliath; teoria ca teoria, dar practica in Romania, ioc
Noroc cu Doru Popescu ca a numarat galaxiile,e un inceput
PS pentru Deep Learning te duci nene,hat in 1920 cu cercetarile lui Wilhelm Lenz si ale lui Ernst Ising,tot niste nemti,asta e rasa desteapta!
Azi ești incă la inceputuri.. Enorm de multe posibilități se deschid.. Fizica și biologia cuantică vor creea noi specii umanoide..AI de azi e muncă de amator.. Viitorul, de va exista, va fi total diferit de ceea ce știm astăzi..
@Cititor iresponsabil; tătăiță, vezi ca poti manca pizza Zume, facută de roboti sau burgeri Flippy;deja subiectul e atat de extins si de cercetat incat nici Clujul nu poate tine pasul
Iar robotica in razboi a inceput cu Germania in al II-le WW, proiectul Goliath; teoria ca teoria, dar practica in Romania, ioc
Noroc cu Doru Popescu ca a numarat galaxiile,e un inceput
Doru Popescu a copiat răspunsurile de pe Google. Eu i le-am servit. 🤖
Proiectia filmului s-a terminat.
Puteti, in deplina siguranta, reveni cu picioarele pe Planeta Pamant.
Intelingenta zisa artificiala, vanturata de bigtech, e cam ca la covid-19 si vaccinurile dezvoltate de bigpharma. Stai au efecta, de fapt nu au. De fapt Fauci recunoaste s-au umflat ce s-a zis de covid-19 si s-a desumflat. Ca si efectele de face de bine. Sau defectele. Nu se stie cu precizie. Dar e sau a fost litera de lege
Că se vorbește fără citit, la un articol foarte actual și foarte bine scris, nu este surpriză. Dar că se debitează inepții ridică întrebări privind pleava din capul unora. Vezi, măi margelatu, că e subiect tot mai actual. Îți poți da seama și din ceea ce se citează în articol (Ford, Kurzweil, Suleyman etc.) cu scrieri din ultimii ani.Nu va fi nici un progres cu margelați lipsiți de cunoștințe.
Anul acesta s-a luat Premiul Nobel in fizica pentru modelarea de tip IT/VR/AI a proceselor neuronale/metode de tip neurale (teorie si modelare din anii ’80-’90). Procese pe care le-am folosit si eu (acum vreo 30 de ani, metode de tip DEEP LEARNING, IT/VR/AI/High Performance Compuputind din domeniul CFD/fluidelor gravitationale cosmologice) in cercetarea mea privind EVOLUTIA Universului Extragalactic si GENERAREA (de catre acest obiect astronomic) a CERULUI si PAMANTULUI. Modelari privind primele 3 minute din evolutia Universului (a reactiilor termonucleare de tip BBN), primii 300.000 de ani (momentul de decuplare a materiei de radiatie si de neomogenizare a Universului) si primii 300 de milioane de ani (momentul de formare a primelor galaxii/de formare a primelor stele din proto-galaxii). Toate verificate cu date de observatie.
Meci de ping-pong realitate-fictiune. Se mai se apeleaza si la religie, ce va rezulta
Anul acesta s-a luat Premiul Nobel in fizica pentru modelarea de tip IT/VR/AI a proceselor neuronale/metode de tip neurale (teorie si modelare din anii ’80-’90). Procese pe care le-am folosit si eu (acum vreo 30 de ani) in cercetarea mea privind EVOLUTIA Universului Extragalactic si GENERAREA (de catre acest obiect astronomic) a CERULUI si PAMANTULUI. Modelari privind primele 3 minute din evolutia Universului (a reactiilor termonucleare de tip BBN), primii 300.000 de ani (momentul de decuplare a materiei de radiatie si de neomogenizare a Universului) si primii 300 de milioane de ani (momentul de formare a primelor galaxii/de formare a primelor stele din proto-galaxii). Toate verificate cu date de observatie.
Anul acesta s-a luat Premiul Nobel pentru modelarea de tip IT/VR/AI a proceselor neuronale (teorie si modelare din anii ’80-’90). Procese pe care le-am folosit si eu (acum vreo 30 de ani) in cercetarea mea privind EVOLUTIA Universului Extragalactic si GENERAREA (de catre acest obiect astronomic) a CERULUI si PAMANTULUI.
@Doru Popescu: exceptionala contributie la un articol de exceptie , putina lume e constienta ca ‘PAMANTUL face parte din CER’
Reusiti, prin postarile Dvs., sa umpleti gaurile nestiintei,chiar sa le uniti
OMUL este o OARECARE specie biologica de pe o OARECARE dintre cele 10^20 de planete care pot gazdui viata in Universul Extragalactic.
OMUL a INVATAT sa CREEZE proteze de tip AI (pentru o parte dintre organele sale) inclusiv pentru a isi LARGI orizontul sau de CUNOASTERE (de stocare si prelucrare a datelor activitatii sale sale) prin metode de tip IT/IA/VR. Cel care a iesit chiar din Sistemul Solar, dupa 50 de ani de aventura spatiala a ROBOTILOR sai lansati prin anii ’75 !
Articol doct și inteligent pe o temă actuală. Se vede și ]n ceea ce se citează din cei mai mari informaticieni și computeriști (Kurzweil, Ford, Suleyman etc.). Că margelați și babe nu citesc, dar scriu și ei pe dedesubt nu-i necaz. Prostia pe limba ei se duce.
Foarte bine rezolvată distincția roboți umani-roboți industriali! Cele două babe – Ileana și Cloanța – sunt bune exemplificări. Ignoranța, necititul la putere. Care mai și vor ca autorii să se ia după mintea lor goală. Aspirații de minori.
PAMANTUL face parte din CER (ca obiect astronomic din Sistemul Solar, Galaxia Calea Lactee, si Universul Extragalactic).
In Universul Extragalactic exista cam 100 de milioane de galaxii si cam 100 de milioane de stele in fiecare galaxie. Cam 10^22 stele in Universul Extragalactic.
Exo-planete si sisteme exo-planetare exista in jurul oricarei stele normale (obiecte astronomice care produc energie prin reactii termonucleare) din Galaxia noastra Calea Lactee cat si din celelalte galaxii din Universul Extragalactic. Cel putin 10^23 exo-planete se afla in Universul Extragalactic.
Dintre exo-planete cam 1% sunt telurice (solide). Dintre acestea cam 0.1% se afla situate in zona de posibilitate a existentei vietii (in Sistemul Solar aceasta zona se afla situata intre planetele Venus si Marte, incluzand Pamantul).
Deci, cel putin 10^20 exo-planete pot gazdui viata exista in Universul Extragalactic.
Excelent subiectul și rezolvare nouă. Margelatu pricepe iar ca oaia. Nu vede că sunt scrieri de ultimă oră. Pentru un prost totul e vechi și cunoscut.
@ ILEANA – Foarte tare . Acum te vor besteli robotii ” lui ” , ca nu esti respectuoasa cu ” el ” ! @ FAKE DEMOCRACY – Comentariu excelent . Chiar asa !
Interesant bre. Presa rumînă, băgătorii de seamă, generalii țiitori de microfoane, politrucii borfași, nu vor să afle, să știe, ceea ce știe și copilu de grădiniță.. Mă intreb de ce e atăta sîrg in a ascunde, in a mușamaliza fapte, evenimente, devreme ce ele se cunosc. De ce nu are curajul un jurnalist să ia taurul de coarne, să zică ce crede sau ce știe..O fi prea rumîn ??
„Dl filozof” isi pune intrebari cu nemiluita, mai rau ca un specialist in robotica intra sa explice cum e cu „logica,creierul”etc,facind eforturi sa arate ca a „intels”problema !
Calea justa era sa arate unde s-a depasit limita, sa protesteze impotriva aberatiilor pe cale de a fi inlocuit Omul si semnaleaza chiar „incetatenirea”robotilor ceea ce arata ca s-a gindit iar altii sunt pe cale chiar sa o faca,daca acesti „deschizatori” de drumuri cum sunt filozofii,academiile,toti rumegatorii astia de palavre,nu arata ca se opun!dimpotriva,abandoneaza ,cum e cazul aici, rolul filozofiei in favoarea pacii si a demnitatii umane ,a existentei fara „cetateni roboti”.Dar orgoliul ca el „stie”e de nestapanit si o ia pe aratura cu maculatura pro,in loc de combata ce sustin nebunii,detracatii omenirii !
Variațiuni pe o tema răsuflată,trecută de actualitate
Robotica,robotii in uzine de asamblare se regasesc de multa vreme,probabil acum s-a aflat
Variațiuni pe o tema răsuflată,trecută de actualitate
Joaca de-a ”Dumnezeu” nu mai este doar o joacă. Din păcate am ajuns în punctul în care majoritatea cercetătorilor din domeniu chiar se cred ”dumnezei”. Și întrucât lucrează pentru cine plătește mai bine, vor ajunge să creeze (dacă nu cumva au și creat) ”soldatul universal”, visul dintotdeauna a tuturor dictatorilor.
In sfarsit OMUL, creatia lui Dumnezeu, a revenit la ratiunea Divina, pentru ca intre OMUL ROBOT si MASINA ROBOT deosebirea e ca de la Cer la Pamant…
Si care e castigul? Dupa zeci de ani de tehnolgizare si avans exceptional muncim la fel de mult, varsta de pensionare a crescut (desi oanenii sunt bolnavi de la varste mai mici), pentru un apartament de 2-3 camere muncesti tot doua zeci de ani si platesti in rate, in casa tot un televizor, aragaz, frigider si masina de spalat ai ca in anii 80 doar ca au butoane in plus! Oh dar avem internet ca restul de bani si bogatie datorita noilor tehnologii tot aia 2% il baga in conturi!
Prin anii 2000 a aparut filmul „I robot”. Astazi se copiaza pana la identificare actiuni din acest film.
Sa nu uitam insa ca Dumnezeu e Viu si nu doarme. Vine vremea, si se apropie, cand va veni sa repuna totul in ordine. Pana atunci va scapa doar cine va trai chemand permanent numele Lui
De ce nu ii trimit pe front în ukraina sa ajute militarii obosiți? Tot se lauda cu acești roboti de peste 30 ani, nu-i vedem in practică în aer liber pentru stabilirea eficienței! Pot fi examinați înainte de a fi plasați ca profesioniști cu brio!
Sa speram ca d. popescu va posta iarasi cel putin 35% din comentarii , spor la treaba !
descetățenirea oamenilor
Robotizarea cetățenilor s-au făcut demult. Așa că de ce nu și în era? Asimov a abordat tema acum multi multi ani.
Ați uitat să spuneți că roboții bor munci în fabrici și uzine, pe câmp și la birou, iar oamenii sa vor omorî între ei în războaie de o cruzime ne mai întâlnit alături de roboții militari din aer, apă și de pe pământ fără răniți, numai morți pulverzați! “Urâciune pustiiri” s-ar putea să vină curând.
Un subiect actual, rezolvat cu cultură și strălucire. Mai trebuie văzut ce-i de făcut cu roboții umani.