Anul 2018 se anunță încă de la început unul fierbinte în PSD. „Îndrăznește să crezi în România”, sloganul cu care partidul a defilat la alegerile parlamentare, s-a transformat din nou în „Îndrăznește să crezi” că în PSD este posibil orice.
În plin tărăboi televizionistic cu „statul paralel și ilegitim”, „nervosul” Mihai Tudose și „calmul” Liviu Dragnea și-au scos iar săbiile din teacă și le agită peste capul Guvernului și al partidului.
Războiul pentru debarcarea lui Sevil Shhaideh și a Rovanei Plumb, câștigat de Tudose în Guvern, dar pierdut la partid, nu a închis conflictul dintre cei doi, ci continuă la vedere sau în subteran.
Informațiile momentului arată că Liviu Dragnea ar plănui organizarea unui Congres la începutul anului în care să se reconfirme ca președinte al partidului, la pachet cu o debarcare a lui Mihai Tudose. Semnalul pare să se fi dat deja.
Dragnea s-a declarat joi nemulţumit că Tudose nu este calm.
„Eu sunt mulţumit de activitatea premierului Tudose. Este un tip care nu e foarte calm, sunt oameni care nu sunt foarte calmi. (…) Toţi trebuie să fim mai calmi, când eşti mai calm aduni mai multe în jurul tău, când eşti nervos, nu aduni”, a spus liderul PSD.
Declarația lui Dragnea l-a lucrat total la nervi pe Tudose.
Într-un interviu difuzat sâmbătă, premierul Tudose a părut vizibil deranjat de afirmațiile liderului PSD, repetând obsesiv cuvintele „nervos”, „nervozitate” și „calm”. Premierul a asigurat că va rămâne în continuare „nervos” și i-a invitat pe miniștrii care sunt nemulțumiți de atitudinea să-și dea demisia „în trei secunde”.
Războiul lui care pe care
În spatele războiului fratricid, care amuză sau, dimpotrivă, enervează publicul, se ascund însă mize importante.
Asaltat de dosare și de inamici reali sau doar inventați, Dragnea luptă prin studiourile prietene și prin Parlament cu „statul paralel”, în vreme ce Tudose se ține departe de legile Justiției, Codurile Penale, de o eventuală propunere de revocare a șefei DNA Laura Codruța Kovesi și refuză să predea hățurile guvernării.
Necunoscutele în această luptă pentru putere din interiorul PSD rămân însă. După episodul Shhaideh – Plumb, raportul de forțe s-a mai echilibrat. Cele două tabere au mai câștigat între timp adepți sau, din contră, au mai pierdut, astfel că finalul rămâne imprevizibil.
Cert este că bate vânt de încăierare pe o nouă remaniere/restructurare a Guvernului.
„Trebuie să vedem anul viitor dacă forma Guvernului este cea mai bună, dacă este nevoie sau nu să se procedeze la o restructurare a Guvernului, dacă da sau nu. (…) Şi am avut o discuţie cu primul-ministru, cu domnul preşedinte Tăriceanu în ianuarie să începem să discutăm dacă se impune, repet, să vedem dacă e necesar sau nu. În ianuarie vom începe discuţii serioase despre ce putem face pentru ca activitatea guvernamentală să fie şi mai bună decât a fost în această perioadă”, a anunțat Liviu Dragnea săptămâna aceasta.
Tudose și-a expus și el teoria. „Vom vorbi despre o eficientizare a actului public. Analiza, de la prezența reprezentanților statului în Consiliile de Administrație, pentru că acolo sunt oameni care să aducă plus valoare, nu pentru protecție socială, la secretarii de stat, miniștri”, a spus premierul sâmbătă.
Acesta a confirmat că evaluarea va avea loc până la finalul lunii ianuarie, fără a preciza dacă după aceasta va avea loc o retructurare a celor 27 de ministere.
Informațiile care curg din zona PSD aduc aminte de episodul Grindeanu.
La sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, premierul de atunci Sorin Grindeanu a aflat din presă că Liviu Dragnea îi forțează plecarea prin demisia în bloc a miniștrilor. Pe 21 iunie, Guvernul Grindeanu era deja istorie, demis printr-o moțiune de cenzură a propriului partid.
New York Times: Romania asteapta decizia presedintelui Iohannis privind legile care slabesc justitia
Protestatarii si politicienii din Romania, „tara care s-a luptat mult timp cu coruptia”, se pregatesc pentru o perioada tensionata in luna ianuarie si pentru decizia presedintelui Iohannis privind legile Justitiei, noteaza NYT.
Publicatia scrie pe larg despre legile Justitiei adoptate recent de Parlamentul roman si noteaza ca presedintele Klaus Iohannis este asteptat sa retrimita legislativului aceste legi.
De asemenea, New York Times aminteste si despre modificarile la Codurile penale, dar si despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.
In Europa de Est, valorile liberale au fost amenintate in 2017, guvernele din tari precum Ungaria, Polonia si Romania adoptand masuri menite sa impiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticoruptie, libertatea presei si statul de drept, scrie NYT.
Ei asteapta acum promulgarea legilor de catre presedintele Klaus Iohannis, care a criticat indelung eforturile de a slabi lupta impotriva coruptiei.
Analistii spun ca momentul in care se fac aceste modificari propuse Codului penal nu reprezinta o coincidenta.
„Protestele au avut un impact, dar acum este iarna, iar protestatarii sunt mai putini”, a declarat Cristian Pirvulescu, decanul departamentului de stiinte politice la Universitatea Nationala de SNSPA Bucuresti.
„Politicienii inteleg ca acesta este momentul pentru a impune aceste schimbari”.
Iohannis are 20 de zile sa semneze masurile sau sa-si exercite dreptul de veto si sa le trimita inapoi in Parlament. „Daca cineva isi imagineaza ca nu vor avea consecinte, inseamna ca au cazut pur si simplu de pe luna”, a declarat la NYT.