Inflația de 8,5 la sută se vede „relativ mică” la BNR

Inflația a crescut în februarie 2022 și în România, ajungând la 8,5% dar este un fenomen general global, afirmă purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

„În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de cele mai recente evoluții. – Cum se poziționează inflația din România în contextul global? Inflația a crescut în februarie 2022 și în România, ajungând la 8,5% dar este un fenomen general global. Creșterea este relativ mică față de luna precedentă și semnificativ mai scăzută decât în alte țări din regiune. Țările baltice, deși sunt în zona euro, au o inflație între 11 și 14% , Polonia și Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. Suntem, împreună cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului țărilor din UE. Aceasta, în condițiile în care, anul trecut, România era țara cu inflația cea mai ridicată din UE”, scrie pe blogul opiniiBNR.ro Dan Suciu.

În pruivința dobânzilor în raport cu inflația, el opinează că există o corelație directă între creșterea inflației și a dobânzilor și de aceea dobânzile au crescut peste tot în lume.

„În România, dobânzile continuă să fie mult sub rata inflației. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni 4,52%, deci aproape jumătate din rata inflației. Deoarece creșterile de inflație și dobânzi au loc peste tot în lume, singura comparație care se poate face este cât de real negativă este rata dobânzii în diferite țări. La 2-4 % dobândă real negativă suntem tot pe la mijlocul clasamentului între țările UE, deci nu se poate spune că a avut loc o creștere exagerată de dobândă”, adaugă purtătorul de cuvânt al BNR.

Potrivit lui Suciu, deși dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci și în regiune, chiar într-o măsură mai mare, și nu reprezintă o scădere de încredere în statul român.

„De exemplu, ecartul la dobânzile obligațiunilor guvernamentale românești cu scadență la 10 ani față de cele similare maghiare și poloneze s-a redus față de sfârșitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. În ultimele două luni statul român a rambursat două împrumuturi substanțiale, angajate în trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate în dolari SUA, cu scadența inițială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominată în lei, cu scadența inițială de 5 ani, în valoare de 10,5 miliarde lei. Dacă nu există încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursările s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina care a adus multă tensiune și volatilitate în piețele financiare internaționale”, arată Dan Suciu.

El ține să precizeze că BNR și Ministerul Finanțelor dețin, atât împreună, cât și separat, un set variat de instrumente prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative și depășirea situațiilor sensibile.

„Împreună cu băncile comerciale, cele două instituții colaborează în condițiile prevăzute de lege și de regulamentele specifice. Pe acest canal, Ministerul de Finanțe s-a putut împrumuta în mod curent. Aceasta, în condițiile în care conflictul din Ucraina a coincis cu o perioadă de criză energetică în plină manifestare și de creștere a presiunilor inflaționiste. Leul a fost relativ stabil în această perioadă pe piața interbancară, în timp ce alte monede din regiune – forint, zlot – au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la începutul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul 8,6%. Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piața caselor de schimb valutar la cumpărarea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva – de o cerere crescută de bancnote în valută, de bani fizici, și nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis. Această presiune a scăzut pe măsură ce s-a răspuns cererii existente prin punerea la dispoziție de bani fizici, odată ce aceste bancnote au fost aduse din străinătate și distribuite celor care le căutau. Situația de la casele de schimb nu a influențat semnificativ evoluția cursului de schimb pe piața interbancară. De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, tensiunea s-a redus substanțial și la casele de schimb valutar”, conchide purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.