Rata anuală a inflației IPC (indicii prețurilor de consum) a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27 la sută, de la 3,43 la sută în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare. Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare. Evoluția din decembrie a survenit în principal ca urmare a scăderii prețului combustibililor – pe fondul dinamicii cotației petrolului pe piețele internaționale –, compensată parțial de creșterile consemnate pe segmentul legumelor și fructelor și al produselor din tutun. La randul ei, rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a redus ușor, ajungând la 2,5 la sută, de la 2,6 la sută în luna noiembrie.
Rata medie anuală a inflației IPC în luna decembrie s-a menținut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la sută, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut ușor până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în luna noiembrie.
Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul III 2018 confirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real, la 4,4 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. Pe partea cererii, se observă contribuția majoritară la creșterea PIB a variației stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului și al achizițiilor din piața țărănească, precum și aportul negativ al formării brute de capital fix.
Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB față de datele precedente, pe fondul încetinirii mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii față de cea aferentă importurilor. Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, aceasta a generat o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.
Cele mai recente evoluţii relevă o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3 la sută, în timp ce construcţiile şi-au atenuat contracţia, până la -3,9 la sută. În acelaşi timp, ultimul trimestru al anului a consemnat o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerțul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9 la sută, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului. Totodată, balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent.
Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă ușor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019, iar cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere mai pronunțată în a două parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1 la sută faţă de euro.
În ședința de joi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori chiar ușor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea și menținerea acesteia ușor sub limita superioară a intervalului țintei, până la finele orizontului prognozei.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.
Dacă ar fi reală creșterea economică opinați că devalorizarea propusă de BNR s-ar datora, precum se zicea și prin 1990, lipsei de căutare a mărfurilor produse și a producției pe stoc, pe care vânzătorii încercă să o vândă mai scump pentru a-și recupera din investițiile în producția realizată ?