Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde de lei, respectiv 3,55% din PIB față de deficitul de 41,70 miliarde de lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022.
Veniturile totale au însumat 368,03 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, în creștere cu 11,0% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.
Creșterea deficitului bugetar poate avea mai multe semnificații și implicații pentru economie:
Stabilitatea Economică: Un deficit bugetar crescut poate semnala instabilitate economică sau dificultăți în gestionarea finanțelor publice. Dacă deficitul crește, există riscul ca guvernul să împrumute mai mulți bani, ceea ce poate duce la creșterea datoriei naționale și la probleme financiare pe termen lung.
Creșterea Datoriei Publice: Pentru a finanța un deficit bugetar, guvernul poate să împrumute bani prin emiterea de obligațiuni sau împrumuturi. Aceasta duce la creșterea datoriei publice a țării, ceea ce poate deveni o problemă dacă această datorie devine prea mare și greu de gestionat.
Presiuni Inflaționiste: Dacă guvernul apelează la finanțare monetară (adăugarea de bani în economie fără o creștere echivalentă a producției economice), acest lucru poate duce la inflație, deoarece există mai mulți bani în circulație fără o creștere corespunzătoare a bunurilor și serviciilor disponibile.
Impozite și Cheltuieli: Pentru a compensa un deficit bugetar crescut, guvernul poate decide să crească impozitele sau să reducă cheltuielile publice. Aceste măsuri pot afecta atât cetățenii cât și întreprinderile, influențând consumul și investițiile.
Ratingul Suveran: Creșterea deficitului bugetar poate afecta ratingul de credit al țării pe piețele internaționale. Dacă ratingul scade, costurile de împrumut ale țării pot crește, ceea ce face datoria publică mai costisitoare și mai dificil de gestionat.
Investiții și Creștere Economică: Un deficit bugetar mare poate afecta încrederea investitorilor și poate descuraja investițiile străine directe sau locale. Investițiile pot fi esențiale pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă.
Politici Fiscale și Monetare: Pentru a gestiona un deficit bugetar crescut, guvernul și banca centrală pot fi nevoite să adopte politici fiscale și monetare stricte pentru a reduce deficitul și a controla inflația. Aceste politici pot include reducerea cheltuielilor publice, creșterea impozitelor și/sau creșterea ratei dobânzii.
În concluzie, un deficit bugetar crescut poate genera incertitudini și poate necesita măsuri guvernamentale pentru a menține stabilitatea economică și a proteja interesele financiare ale țării pe termen lung.
Nenorocire mult mai mare. Cataclismul climatic bate la usa. In unele parti ale tarii, de ex. Ramnicu Sarat dar si Dolj au aparut crapaturi in sol de 15 cm.grosime si adanci de 60cm. In 40 ani (unii vom mai apuca sa vedem) incepe instalarea desertului si ei se ocupa cu cai verzi pe pereti . Fara IMPADURIRI MASIVE SI IRIGATII URIASE ne ducem dracu ! Toata peninsula balcanica intra treptat in zona desertica. In istorie imperii au disparut datorita secetei . Vezi si descrierea in biblie….