Interviu cu reprezentantul Societății Astra Vagoane Călători

Rep. Domnule Valer Blidar, cum apreciați derularea procedurii privind Licitația Pentru Achiziția a 100 tramvaie organizată de Primăria Municipiului Bucuresti?

V.B. Dacă vă referiți doar la derularea procedurii, aceasta s-a desfășurat în condiții normale și mă refer la depunerea ofertelor, solicitării de clarificări pe parcursul analizei de către Comisia de Licitație și nu am observat abateri ale Comisiei de la o procedură normală.

Rep. Cum apreciați Raportul procedurii pin care firma Durmazlar – Makina a fost declarată câștigătoare?

V.B. Șocant. În primul rând că noi, fabricanții din domeniul materialului rulant, ne cunoaștem atât competențele cât și produsele pe care concurența le fabrică. Știam că firma din Turcia nu a fabricat niciodată un tramvai modular care să se încadreze în prevederile Caietului de Sarcini. Mai știam și faptul că Durmazlar nu dispune de Omologare de tip pentru tramvaiul fabricat de acestia obținut într-o țară UE și, în consecință, aceștia nu puteau prezenta decât un prototip, ceea ce era interzis de caietul de sarcini.

Rep. Cum vă explicați faptul că Durmazlar, în condițile prezentate mai înainte, a fost totuși declarată câștigătoare?

V.B. Cred că ați observat și dumneavoastră faptul că în toate explicațiile date de reperezentanții PMB acestia, în exprimările lor, folosesc termeni ca „tramvaiul ofertat” și evită cu grijă să se refere la „tramvaiul fabricat” de Durmazlar și am crezut în primă fază că, poate, comisia de licitație a fost indusă în eroare, confundând cele două exprimări fară să ia în analiză faptul că turcii au ofertat un tramvai pe care nu l-au fabricat niciodată.

Secretizarea de tip turcesc cu care nu ne-am mai întâlnit până acum, deși am participat la licitații pe patru continente, a avut ca scop tocmai faptul că ei au ofertat un prototip.

Rep. Aveți suspiciuni că licitația a fost aranjată?

V.B. La început am crezut că este vorba de erori ale Comisiei de Licitație până la ieșirile extrem de nervoase ale doamnei primar general, mă refer la doamna Firea. Este pentru prima dată în sutele de licitații la care am participat, când achizitorul și-a abandonat rolul de arbitru transformându-se într-un apărător îndârjit al unei părți. Noi în acțiunile noastre am criticat produsul fabricat de Durmazlar și în loc ca firma contestată să-și apere interesul intervine doamna Firea care critică și amenință pe toți cei care își exprimă surprinderea privind câștigătorul licitației.

Nervozitatea doamnei Firea privind această licitație creează mari suspiciuni.

Rep. La ce vă referiți?

V.B. În scurta noastră istorie posdecembrista, și mai ales după intrarea României în UE când Achizițiile Publice trebuie să se efectueze după reguli bine stabilite transparente, au aparut și anumite proceduri de viciere a licitațiilor, cea mai des întâlnită fiind cea de întocmire a Caietelor de Sarcini și orientarea către un anumit produs care, în cele din urmă, devenea câștigător. Acest procedeu a devenit cunoscut și a intrat în atenția organelor cu competențe în domeniu așa că a fost abandonat și înlocuit cu altul care constă în punctare cu un procent mare a termenelor de livrare. Sub motivația că achizitorul are nevoi urgente, acesta justifică procentul mare acordat deși scopul este altul, așa că după declararea câștigătorului, termenul de livrare, de regulă, nu poate fi respectat și, fie că se încheie un Act Adițional de prelungire, fie acesta achită penalități de întârziere, dar scopul a fost atins, adică câștigarea frauduloasă a unei licitații.

Rep. Credeți că la Licitația PMB s-a procedat la fel?

V.B. Da.

Rep. Este singura hibă în această licitație?

V.B. Nicidecum. Firma turcă nu dispune de Omologare, nu a mai fabricat un tramvai similar cu cel ofertat, s-au acordat puncte pe baza unor declarații pe propria răspundere fără să se prezinte documente, tramvaiul fabricat este unitar și nu modular, iar, dacă au ofertat un tramvai modular, înseamnă că este vorba de un prototip așa cum apreciază și AFER, singurul organism notificat de Omologare material rulant din România.

În exprimările sale, doamna Primar General a afirmat de mai multe ori, cu ocazia unor apariții televizate, că Domnia-sa nu poate favoriza firma românească că nu îi permite legislația UE ori favorizarea firmei turcești a fost posibilă pentru că Turcia nu este membru UE?

Care sunt parametri superiori ai tramvaiului turcesc care o îndreptățesc să afirme că produsul firmei Durmazlar se situează ca performante și fiabilitate peste cele ale tramvaiului Astra? În punctajul acordat de Comisia de licitație nu am găsit fiind propulsați pe locul întâi de cele 8 puncte aferente Graficului de livrari inclus în documentație, ulterior termenului de depunere a ofertelor în timpul analizei documentelor de licitație ceea ce este ilegal și părtinitor avantajând decisiv firma turcească.

Rep. Dacă mai aveți ceva de adăugat?

V.B. Mă gândesc dacă doamna Firea va reuși să convingă pe cineva că o firmă începătoare în fabricarea materialului rulant care într-o concepție proprie proiectează și produce un tramvai neverificat în timp cum este cel fabricat de Durmazlar poate depăși în performanțe și fiabilitate un tramvai fabricat de o firmă care activează în domeniul materialului rulant de peste 130 de ani dispunând și de o licență Siemens?

Ps. Și o curiozitate. Într-o seara un ziarist mi-a solicitat un interviu pe care l-am acordat la o cafenea din București, lucru pe care nu l-am negat și nici nu a constituit un secret. La ora respectivă, localul era gol. Ulterior, doamna Firea a făcut referire la aceasta întâlnire, iar pe net au aparut și poze cu mine și ziaristul respectiv. Mă întreb dacă doamna Firea are un serviciu propriu de filaj sau o institutie de profil este în serviciul doamnei Firea. Și care era scopul, cumva șantajul?